Psoriazisul nu mai este aparut „Cum am scăpat de psoriazis" | Romania Libera


Psoriazisul nu mai este aparut

Psoriazisul se numara printre bolile dermatologice cel mai frecvent intalnite in tara noastra. Pe plan mondial, in special in societatile postindustriale, numarul bolnavilor este in continua crestere Hunter, Savin, Dahl, Statutul ei de boala psiho-somato-psihica a fost recunoscut abia in ultimele decenii, cand a luat avant si o noua disciplina – psihodermatologia.

Lucrarea de fata are drept scop surprinderea si explicarea unor surse de vulnerabilitate la stres a bolnavilor cu forme de psoriazis vulgar. In cercetare au fost folosite Inventarul de Personalitate Just click for source – E. Pentru selectia lotului initial a fost aplicata Scala evenimentelor de viata Rahe si Holmes unui numar de de pacienti diagnosticati cu psoriazis vulgar.

Dintre acestia au fost selectati 90, Psoriazisul nu mai este aparut nu au avut evenimente de viata generatoare de stres in ultimul an. Au fost constituite trei esantioane, fiecare a cate 30 pacienti, in functie de vechimea durata bolii: Cercetarea a relevat ca neuroticismul si anxietatea sunt dimensiuni ale personalitatii care vulnerabilizeaza pacientul cu psoriazis in ceea ce priveste perceptia subiectiva a stresului.

De asemenea exista diferente in ceea ce priveste perceptia subiectiva a stresului in functie de vechimea bolii, aceasta diminuand pe masura ce vechimea bolii creste, date ce contrazic cercetarile lui Koo si Lebwohl www.

Rezultatele acestui studiu se pot constitui intr-un punct de pornire pentru o abordare mai aprofundata a problematicii psoriazisului din punct de vedere psihologic, astfel incat sa fie acoperite si variabile care nu au fost luate in considerare in cadrul lucrarii de fata criteriul sexului, formele bolii, afectarea calitatii vietii etc. O gluma care circula in facultatile de medicina americane spune ca “e preferabil sa te specializezi in dermatologie, pentru ca pacientii dermatologilor nu mor niciodata, dar nici nu se vindeca niciodata”.

Intr-adevar, multe maladii din acest domeniu sunt foarte greu sau chiar imposibil de vindecat. Nu e mai putin adevarat ca putine din ele sunt fatale pacientilor. Cu toate acestea, Richard Saltus afirma ca, in zilele noastre, incepe sa se acorde acestui domeniu o importanta deosebita, folosind “instrumentele” dermatologiei, psihologiei, psihiatriei si psihosomaticii. Aceasta pentru ca s-a constatat ca factorii psihologici   si asa-numita “brain-skin axis” axa creier-pielejoaca un rol foarte important in multe din aceste maladii, printre care si psoriazisul www.

Atentia asupra acestui domeniu a fost atrasa de descoperirea modului profund in care aceste maladii dermatologice afecteaza calitatea vietii pacientilor. John Koo, psihiatru si dermatolog, renumit in lume pentru succesele obtinute in tratarea psoriazisului cu medicatie psihotropa, mentioneaza ca psoriazisul nu este “life threatening” amenintator pentru viata omuluiin schimb este, “life ruining” i-o distruge, i-o ruineaza.

Aceasta “ruinare” se refera la calitatea vietii, inteleasa ca o stare de bine fizica, psihologica, sociala, sexuala si ocupationala, ceea ce are drept consecinte cresterea stresului perceput de acesti pacienti.

El enumera Psoriazisul nu mai este aparut dintre factorii care afecteaza calitatea vietii bolnavului de psoriazis si se pot constitui in surse secundare de stres pentru pacient: Se stie ca psoriazisul este deseori declansat sau exacerbat de stres iar pacientii psihosomatici sunt mari “colectionari de stres” Iamandescu, Adriana Baban in lucrarea “Stres si personalitate” mentioneaza printre trasaturile de personalitate predispozante la stres neuroticismul si anxietatea.

Desi aparent psihiatria, psihologia si dermatologia au obiecte de studiu complet diferite, unul nevazut “ascuns” in interiorul creierului – psihicul, iar celalalt vizibil, situat la exterior- tegumentul, comorbiditatea semnificativa dintre afectiunile apartinand acestor campuri atat de diferite a inceput sa puna semne de intrebare.

Sa fie oare aceste domenii conectate de faptul ca atat creierul cat si pielea au origine embriologica comuna in aceeasi foita embrionara - ectodermul? Psihodermatologia, disciplina nou aparuta, isi propune sa raspunda la aceasta intrebare si sa perfectioneze tratatamentul acestor afectiuni utilizand combinarea metodelor   specifice dermatologiei, psihiatriei si psihologiei.

Desi la noi in tara dermatologia inca opereaza cu concepte locationiste, comportamentul observabil al pacientilor Psoriazisul nu mai este aparut catre deschidere lenta spre psihodermatologie. Intrucat este una din maladiile dermatologice cel mai des intalnite in Romania, aceasta lucrare se doreste un punct de plecare in abordarea psihosomatica a cercetarii si tratamentului acestei maladii.

Bolile de piele sunt deseori tratate cu superficialitate de populatiile diverselor tari ale lumii, fiind considerate ca putin amenintatoare la adresa vietii oamenilor. Cu toate acestea ele nu sunt lipsite de importanta si acest lucru este demonstrat de statisticile din diferite tari. Un exemplu in Psoriazisul nu mai este aparut sens il constituie estimarea “iceberg-ului” psoriazisului in comunitatea engleza: Psoriazisul este o afectiune cutanata inflamatorie si proliferativa, care se caracterizeaza prin prezenta de placi eritematoase rosiibine delimitate, acoperite de scuame coji groase, lamelare, stratificate, sidefii, localizate electiv pe zonele de extensie si in pielea capului.

Forsea, Popescu, Popescu, Este o afectiune cutanata cronica, non-infectioasa. Psoriazisul nu mai este aparut afecteaza egal ambele sexe si poate sa apara la orice varsta, dar mai des apare in decada a treia de viata. Cu cat debutul este mai precoce, cu atat importanta factorilor Psoriazisul nu mai este aparut este Psoriazisul nu mai este aparut mare Forsea, Popescu, Popescu, Aspectele clinice pe care le Psoriazisul nu mai este aparut psoriazisul sunt extrem de diferite, nu numai de la un bolnav la altul, ci chiar si la acelasi bolnav in cursul diferitelor pusee eruptive.

De asemenea, extinderea si gravitatea eruptiei cutanate prezinta largi variatii individuale Feier, Evolutia bolii este variabila de la caz la caz. La unii pacienti, psoriazisul evolueaza sub forma de pusee eruptive, succesive, despartite de intervale libere, in care tegumentul isi revine complet, fara nici o urma a bolii. Aceste pusee necesita uneori internari, alteori se inregistreaza remisii spontane. Cercetatori de la Universitatea Stanford au raportat cazuri in care pacientii au avut un singur puseu de psoriazis in toata viata, sau remisiuni, uneori cu durata a cinci decenii de viata Farber, Raychaudhury,apud.

In unele cazuri   tegumentul nu si-a revenit niciodata complet, ci in urma tratamentului s-au obtinut doar ameliorari Farber, Nall,apud. De obicei prin tratament se remite puseul eruptiv, dar nu se poate vorbi despre vindecarea bolii, aceasta fiind conditionata genetic Maier, Psoriazisul recidiveaza de regula anual, toamna-iarna mai frecvent, deoarece primavara –vara se manifesta efectul protectiv al expunerii solare naturale.

In timp se poate complica, cu diverse forme de reumatisme cronice, conducand la psoriazisul artropatic, sau eruptia poate deveni universala – psoriazisul eritrodermic, sau poate aparea ca psoriazis pustulos. Viata bolnavilor este pusa in primejdie numai in cazul formelor de psoriazis eritrodermic sau pustulos generalizat Maier, Localizarea topografica tipica este la coate, genunchi, fetele de extensie a membrelor, scalp si regiunea lombosacrata.

Eruptia are un caracter simetric si respecta de cele mai multe ori fata, pliurile de flexiune si mucoasa genitala Feier, Etiopatogenia psoriazisului este inca incomplet elucidata. Se stie cu certitudine ca boala prezinta o participare genetica, caracterul predispozitional fiind transmis multifactorial. Pe scurt se poate afirma ca este o boala poligenica si plurifactoriala.

La pacientii cu predispozitie genetica, factorii de mediu pot avea rol declansator sau agravant al bolii. Implicarea sistemului imun in psoriazis a fost documentata prin descoperirea limfocitelor T helper activate, atat in sangele periferic, cat si in leziunea psoriatica Feier, In esenta, in ceea ce priveste etiopatogenia psoriazisului, este alterat echilibrul dintre diviziunea si diferentierea keratinocitelor celule ale epidermeiin favoarea diviziunii, cu accelerare extrema a metabolismului acestora.

Daca durata medie de Psoriazisul nu mai este aparut a acestor celule este de 28 de zile, in cazul psoriazisului ea click the following article Psoriazisul nu mai este aparut la numai zile.

In plus se inregistreaza o serie de tulburari click cheratinizare, spre exemplu: Nu se cunosc mecanismele exacte care conduc la alterarea echilibrului intre diviziune si diferentiere Maier, Un important factor de mediu care influenteaza echilibrul fragil dintre diviziune si diferentiere, Psoriazisul nu mai este aparut si stresul psihic. Implicarea acestuia in declansarea sau agravarea psoriazisului a fost multa vreme contestata de unii si acceptata de altii.

Bodemer si Roos mentioneaza ca in momentul de fata se admite caracterul de boala psiho-somato-psihica a psoriazisului www. Exista numeroase forme de psoriazis care difera prin aspectul clinic si histopatologic. Ele pot fi impartite in urmatoarele categorii: Formele eritrodermice, pustuloase si atropatice sunt cunoscute si sub denumirea de forme exudative de psoriazis si sunt cele mai grave.

Aceasta forma poate afecta pielea glabra fara parpielea paroasa a scalpului, fanerele unghiile si parul si uneori mucoasele. Cel mai adesea este afectata pielea glabra. Forma si dimensiunile leziunilor sunt variabile. Eritemul este produs de vascularizatia si de fluxul sangvin Psoriazisul nu mai este aparut la nivel subepidermic.

Leziunile sunt acoperite de scuame sidefii, groase, lamelare, usor detasabile, care sunt rezultatul hiperproliferarii epidermului si a keratinizarii incomplete. Sunt supradenivelate si foarte bine delimitate.

Leziunile pot afecta orice regiune, dar sunt mai frecvente pe zonele de extensie: Uneori pot fi localizate numai palmo-plantar. In general respecta fata. Psoriazisul nu mai este aparut vulgar afecteaza rareori zonele de flexie. Este definit ca psoriazisul care afecteaza tegumentele in totalitatea lor. Eritrodermizarea inrosirea generalizata se poate produce prin transformarea lenta sau brusca a unui psoriazis cronic, intr-unul eritrodermic.

Bolnavul e febril, cu stare generala vizibil alterata. Evolutia e prelungita cu recaderi frecvente. Sunt prezente afectarea termoreglarii, suprasolicitarea cordului, dezechilibre hidroelectrolicite, pierderi masive de proteine si anemie feripriva. Din aceste motive psoriazisul eritrodermic este considerat o urgenta medicala. Este o forma de psoriazis cutanat sau unghial asociat cu o atrita periferica sau a coloanei Psoriazisul nu mai este aparut. Pe masura progresiunii bolii se constata exacerbarea simultana a leziunilor cutanate si articulare Forsea, Popescu, Popescu, Psihosomatica este o orientare relativ noua, care studiaza aspecte ale patologiei generale in relatie cu viata psihica constienta   si inconstienta.

Ea are multi adepti, dar si critici, datorita teoriilor sale inca insuficient consolidate, precum si a insuficientei cunoasteri a mecanismelor ce leaga “soma” de “psyche” Cain, Psihosomatica este un domeniu interdisciplinar, axat pe relatia dintre medicina si psihologie, ce acorda o importanta speciala, rolului factorului psihic in aparitia, dar si in vindecarea sau ameliorarea evolutiei bolilor Iamandescu, Conceptia psihosomatica in medicina dupa Iamandescuse caracterizeaza prin: Importanta factorului psihic a fost relevata de constatarile ca acesta agraveaza evolutia bolilor, este un factor de rezistenta la tratament si un factor de risc in aparitia unor boli.

Deoarece Psoriazisul nu mai este aparut clinice psihosomatice sunt foarte bogate si deseori se produc confuzii, vom proceda la cateva delimitari conceptuale: Conceptia article source reprezinta o sfera eminamente teoretica, ce are in vedere interrelatia dintre corpul, psihicul individului si mediul sau Psoriazisul nu mai este aparut Von Uexkull,apud.

Simptomele si semnele psihosomatice sunt reprezentate de manifestari clinice, componente normale asociate emotiilor, care dureaza putin si sunt rapid reversibile spre exemplu paloare sau roseata tegumentara, tremor, modificari ale vocii. Tulburarile psihosomatice sunt mai ample ca intensitate si durata si sunt mai bine structurate, iar organul reactiv se individualizeaza. Ele reprezinta modificari ample si Psoriazisul nu mai este aparut ale proceselor fiziologice, ca urmare a unei stari de excitatie psihica anormala, deci avand atributele unui stres psihic Iamandescu, Psoriazisul nu mai este aparut Exemple de tulburari psihosomatice sunt: O notiune complementara celei de boala psihosomatica este cea de boala somatopsihicaceea ce permite plasarea relatiei dintre “soma” si “psyche” in sens biunivoc, explicand cercul vicios in care se gaseste deseori un pacient cu o boala psihosomatica.

Consideram ca boala in sine reprezinta o sursa de stres, ea continand si o componenta emotionala, care este rezultatul trairii in plan psihic a suferintei somatice. Astfel in opinia noastra in multe continue reading, cum este si cel al psoriazisului,   conceptul de boala psiho-somato-psihica este mai indreptatit.

Bolile psihosomatice evolueaza sub forma unor paroxisme crize, accesepe un fond mai mult sau mai putin exprimat prin acuze subiective sau Psoriazisul nu mai este aparut morfofunctionale obiectivabile. Astfel, este posibila o reversibilitate, in cazul unora dintre ele spre exemplu ulcerul este posibila chiar vindecarea, pe cand Psoriazisul nu mai este aparut au o evolutie cronica spre exemplu hipertensiunea arteriala, astmul bronsic, psoriazisul Iamandescu, Pielea este revelatoare pentru starea generala de prosperitate sau sanatate a omului.

Ea este unul din cele mai importante organe de expresie emotionala, chiar in absenta oricarei manifestari patologice. Putine organe reactioneaza la stresul emotional, atat de prompt ca pielea. Pielea este o bariera si o interfata intre lumea externa si cea interna a individului, precum si un organ de simt. Reactiile tegumentului la diferiti stimuli fizici sau psihici, sunt extrem de vaste, mergand de la simple modificari circulatorii, cum ar fi rosirea de rusine sau palirea de frica, pana la unele mai complexe cum ar fi aparitia unor maladii dermatologice ca eczemele, acneea, psoriazisul.

Din acest motiv putem spune ca exista o predispozitie umana pentru reactii cutanate Luban-Plozza, Poldinger, Kroger, Dupa Bodemer si Roos, aceste corelatii intre factorii psihici si anumite afectiuni ale pielii, nu sunt deloc surprinzatoare, deoarece pielea si sistemul nervos central se diferentiaza din acelasi strat germinativ: Astfel pielea poate fi descrisa ca o sectiune a sistemului nervos, sectiune care nu a prea fost investigata desi este usor accesibila www.

Se presupune, ca din punct de vedere psihosomatic, pielea se situeaza la jumatatea drumului dintre organele cu inervatie voluntara, care sunt capabile de expresia simbolica a proceselor mintale, si organele care sunt total independente de vointa, adica nu pot sa dea o expresie simbolica sensului si scopului proceselor psihice.

Pielea este si un mediu de comunicare. Contactul pielii are efect direct asupra starii emotionale a persoanei. Din acest motiv pielea este considerata uneori mediu de terapie Luban-Plozza, Poldinger, Kroger, Statutul de boala psihosomato-psihica a psoriazisului a click the following article destul de tarziu recunoscut, odata cu “descoperirea”   “skin-brain axis” axei creier-piele.

In ceea ce priveste psoriazisul ca boala psihosomatica, Luban-Plozza, Poldinger si Kroger mentioneaza ca anumite situatii de stres nespecific, cum sunt pierderea de obiect reala sau imaginara, sau amenintarea sanatatii sau securitatii par sa coincida frecvent cu deteriorarea starii pacientului cu psoriazis. Aceeasi autori remarca la unii bolnavi simptome ca anxietatea sau deznadejdea pe de-o parte, iar pe de alta manifestari ale unei activitati exagerate.

O alta constatare a acelorasi autori cu privire la acesti pacienti este aceea ca ei obisnuiesc sa se dezvaluie de o maniera sau alta. Numeroase cazuri clinice indica si ele, izbucnirea psoriazisului ca   o consecinta a unei traume psihice severe cum ar fi pierderea reala de obiect Shanon,apud.

Moeller, semnaleaza declansarea psoriazisului ca urmare a mobilizarii unui conflict special, originar in cel dintai stadiu de viata, cel pre-oral, faza senzoriala. Mai precis, relatia mama-copil fiind inadecvata neoferindu-i-se copilului suficient contact dermicaceasta a dus la lipsa sentimentului de securitate. Lipsa sentimentului de securitate il caracterizeaza pe pacient in continuare de-a lungul vietii, odata Psoriazisul nu mai este aparut dorinta puternica de a avea o relatie extrem de apropiata, pe de o parte, si cu dezamagirea si furia rezultate din relatia initiala, pe de alta parte.

Psoriazisul nu mai este aparut alte cuvinte conflictul consta in dorinta puternica de simbioza prin contact dermic, si respingerea acesteia, pentru a reprima forma arhaica, nedezvoltata a furiei. Dupa Vogelapud. Moeller, pacientii cu psoriazis sunt incapabili sa experimenteze si sa exprime furia arhaica si aceasta se intoarce catre interior, fiind disipata prin organul specific acelei faze, si anume pielea. In aceasta situatie sensul simptomului psihosomatic ar fi acela de semnalizare catre exterior: Max Schurrapud.

Moeller, constata ca episoadele de psoriazis ale pacientilor sai sunt generate de situatii de criza. Sub influenta unei regresii psihice, are loc asa-numita “resomatizare”, orientata spre organul specific fazei senzoriale a stadiului pre-oral, adica tegumentul teoria desomatizarii-resomatizarii.

Moeller sau xxx,adept al conceptiei   exhibitionismului in psihosomatica, vede in manifestarile psoriazisului, incercarea pacientilor Psoriazisul nu mai este aparut a atrage atentia celorlalti asupra lor.

Aceasta structura de relatii, isi are originea in fixatia asupra omnipotentei figurii materne. Grossbart, citat de Saltus www.

Cercetarea facuta pe pacienti cu psoriazis de catre Suljagic, Sinanovic si Tupkovic a relevat tendinte de a obtine scoruri extreme la   testul EPQ, atat la scalele de psihoticism si neuroticism, cat si la cea de extraversiune. A fost relevata de asemenea si dorinta acestor pacienti de a prezenta o imagine mai dezirabila din punct de vedere social Psoriazisul nu mai este aparut. Imperiale constata la pacientii sai cu psoriazis   o “imposibilitate de a exprima verbal emotiile”, sau altfel spus, “dificultate in a recunoaste si descrie emotiile, de a le defini in termeni de senzatii somatice sau de reactii comportamentale” alexitimiewww.

In ceea ce priveste incercarile de a identifica un profil de personalitate specific bolnavului de psoriazis, acestea s-au soldat cu esecuri, rezultatele fiind contrariante. Bosse si Hunecke, constata o atitudine pozitiva fata de viata, relatii interumane bune, simt practic si o mare incredere in sine. Autorii au emis ideea ca pacientii cu psoriazis par sa posede o “personalitate antineurotica”.

Mai mult au parut sa fie mai extroverti, mai calmi si mai sociabili, precum si mai activi decat grupul de control si cu un locus de control intern pozitiv. Bosse si Hunecke considera aceste rezultate ca o dovada a unei adaptari excesive. Bosse si Hunecke, considera aceste manifestari ca fiind nu o expresie a fortei personalitatii lor, ci mai degraba o reactie la vulnerabilitatea psihica proprie. In ultimii ani s-au conturat noi directii de abordare a bolilor dermatologice, odata cu nasterea unei noi discipline: Aceasta este o disciplina de granita care isi concentreaza atentia asupra cercetarii si tratarii afectiunilor dermatologice folosind combinarea instrumentelor specifice psihiatriei, psihologiei si dermatologiei.

Dupa Koo si Lebwohl www. In aceasta categorie intra trei Sie psoriazis metode de tratament de uz casnic sollten de maladii: Afectiunile psihofiziologice psoriazis, eczeme sunt afectiuni ale pielii care nu sunt direct legate de Psoriazisul nu mai este aparut, dar care reactioneaza la stari emotionale cum ar fi stresul. Afectiunile psihiatrice primare sunt cele in care drept urmare a unei afectiuni ce tine de domeniul psihiatriei este afectata pielea spre exemplu cazul tricotilomaniei.

Afectiunile psihiatrice secundare sunt asociate bolilor dermatologice cu caracter invalidant psoriazis, vitiligo. Koo si Lebwohl subliniaza ca aspectul invalidant rezida in desfigurarile produse de afectiunea dermatologica in sine si duce la scaderea stimei de sine, depresie, anxietate sau fobie sociala www.

Dupa cercetarile realizate in S. Desi se stie ca stresul poate declansa sau exacerba psoriazisul, mecanismul prin care acesta actioneaza este inca necunoscut. O posibila explicatie se bazeaza pe descoperiri recente in domeniul psihoneuroimunologiei. Astfel, s-a constatat ca numarul terminatiilor nervoase cutanate senzoriale eliberatoare de neuropeptide ca recent descoperita “substanta P”  este crescut la pacientii cu psoriazis.

Date preliminare indica modificari ale concentratiei acestor neuropeptide in leziunile psoriatice. Se cunoaste deja ca in conditii de stres, concentratia din creier a acestor neuropeptide se modifica. Se presupune ca pe o cale anatomica, informatiile descendente de la creier, determina eliberarea in piele de neuropeptide care induc psoriazisul.

Cercetarile au relevat prezenta acestor neuropeptide si a   receptorilor lor specifici in piele, precum si implicarea lor in inervarea acesteia, in procesele imunomodulatoare, in secretia glandulara, in controlul proliferarii celulare si reglarea irigarii sangvine www. Granstein, citat de Saltus, presupune ca fluctuatiile hormonale din creier si glanda pituitara datorate stresului pot afecta activitatea sistemului imunitar la nivelul pielii www.

Rezultatele cercetarilor realizate de Teoharides, Singh, Boucher, Pang, Letourneau, Webster si Chrousos, duc la presupunerea ca in influentarea psoriazisului de catre stres, este implicat hormonul eliberator de corticotropina CRH care duce la vasodilatatie si cresterea permeabilitatii vasculare. Dupa Shores, Pascualy, Lewis, Flatness si Veith activitatea crescuta a sistemului nervos simpatic in caz de stres este implicata si ea in declansarea si exacerbarea psoriazisului www.

Dupa mai bine de o jumatate de secol de cercetari in privinta problematicii stresului, acesta ramane inca unul din cele mai disputate concepte. Stresul continua sa fie definit in termeni diferiti: Cu toate acestea, utilitatea acestui concept e dovedita de includerea lui ca si concept cheie in modelele explicative ale sanatatii si bolii, in stiinte precum Psihoimunologia sau Psihologia Sanatatii. O tema importanta in acest domeniu e cea a rolului personalitatii in procesul stresului. Astfel se sugereaza ca anumiti factori de personalitate cum ar fi neuroticismul sau anxietatea actioneaza ca factori de risc pentru distres, iar altii cum ar fi optimismul, stima de sine, se constituie in factori de protectie impotriva lui Baban, Termenul de stres a aparut in secolul al XIV-lea, avand semnificatia originara de adversitate, dificultate, suferinta.

In biologie el intra abia in secolul al XIX-lea, utilizat   deseori cu sensul de boala mintala sau munca multa Psoriazisul nu mai este aparut multe probleme Baban, Fiziologii au fost interesati Psoriazisul nu mai este aparut ales de sistemele hormonale implicate in reactia de stres. In psihologie termenul de stres este folosit pentru a evoca multiplele dificultati carora individul se straduieste sa le faca fata evenimentele stresante ale vietii, numite si evenimente vitale si mijloacele de care dispune pentru a administra aceste probleme strategiile de Psoriazisul nu mai este aparut. Intre aspectele fiziologice si cele psihologice ale stresului exista o stransa unitate.

Reactiile hormonale la agresiuni depind de factori psihici cum ar fi noutatea si incertitudinea continute in situatia provocatoare si capacitatea de a actiona pentru a o modifica. Perceptia situatiei si mijloacele de a-i face fata sunt si ele influentate de activitatea hormonala. Astfel, se pot distinge doua moduri elementare de reactie: La inceputul secolului XX, fiziologul american Walter Cannon utilizeaza termenul de stres pentru a demonstra existenta unor mecanisme homeostatice specifice de Psoriazisul nu mai este aparut a organismului impotriva agentilor perturbatori.

Cannon a dovedit experimental implicarea multipla si complexa a sistemului simpato-adrenal si a mediatorilor medulosuprarenali in adaptarea organismului la stimuli fizici si psihici din mediu. El foloseste termenul de stres in legatura cu reactia autonoma a organismului, denumita “reactie de urgenta” sau “reactie de lupta sau fuga” “fight or flight”.

Acestea sunt printre primele dovezi ce indica participarea sistemului endocrin la adaptarea organismului la schimbarile bruste ale ambiantei. Selye impune conceptul de stres biologic in stiinta, si modelul fiziologic sau biologic al stresului, punand accentul pe raspunsul organismului la stimulii nocivi din mediu.

Stresul este definit de Selye ca o stare a organismului manifestata prin reactii nespecifice ca raspuns la agentii perturbanti. Stresul biologic, descris initial sub denumirea de sindrom general de adaptare SGAprezinta trei faze: Selye identifica axul hipotalamo-hipofizar ca fiind principalul mecanism implicat in adaptarea nespecifica a organismului la factorii nocivi si acorda o mai mica importanta sistemului simpato-adrenal descris de Cannon.

In modelul sau Selye pune accentul pe capacitatea de adaptare in timp, spre deosebire de Cannon, care accentueaza adaptarea de scurta durata, la situatii acute. Investigand mecanismele fiziologice si consecintele SGA, Selye demonstreaza ca stresul implica atat adaptare si stimulare, cat si uzura organismului strain. Din acest motiv el realizeaza o distinctie prin introducerea termenilor de eustres si distres. Eustresul consta in stimulare optima, activare, are efecte stimulante, de antrenare si adaptare si mentine echilibrul fizic si psihic.

Spre deosebire de acesta, distresul consta in solicitare intensa, prelungita, supraincarcare, induce modificari fiziologice si fiziopatologice si are efecte de incordare, tensionare si dezadaptare. Aceasta teorie nu tine cont de faptul ca notiunea de nespecificitate a raspunsului organismului nu mai poate fi mentinuta, raspunsul fiind modulat atat de factorii personali cat si de cei situationali.

De asemenea astazi exista dovezi de relationare bilaterala intre modificarile fiziologice si activarea sistemului nervos central. In plus sunt ignorate alte posibile raspunsuri decat cele fiziologice, iar stresorii sunt tratati ca un domeniu omogen din punct de vedere al solicitarilor adaptative impuse de organism Baban, Un al doilea punct de vedere, identifica stresul cu factorii de stres, numiti si stresori, stimuli sau agenti stresanti.

Conform teoriei stimulilor, stresul este o conditie a mediului Holmes si David,Perkins,apud. Modelul cauzal denumit si model ingineresc, face o analogie intre individul uman si modelele Psoriazisul nu mai este aparut. Mai precis acest model considera oamenii ca avand capacitatea innascuta de a face fata unor factori potentiali daunatori din mediu, definiti drept nivel de incarcare. Depasirea nivelului optim, cauzeaza reactiile de stres, respectiv alterari ale functiilor psihofiziologice Baban, In opinia noastra, se ignora faptul ca relatia dintre stimuli si reactii, nu este strict unilaterala si unidirectionala, simptomatologia de stres putand deveni sursa de stres la randul ei.

De asemenea, consideram ca stresul nu Psoriazisul nu mai este aparut exclusiv de proprietatile stimulilor, ci si de factori personali semnificatia subiectiva pe care le-o acorda subiectul. Lazarus si Folkmanapud. Zimbardo, Weber, Johnson, definesc stresul ca “o relatie particulara intre persoana si mediu, in care persoana evalueaza mediul ca impunand solicitari care exced resursele proprii si ameninta starea sa de bine, evaluare ce determina declansarea unor procese de coping, respectiv raspunsuri cognitive, afective si Psoriazisul nu mai este aparut la feedback-urile primite”.

Cele patru concepte fundamentale ce definesc teoria tranzactionala a stresului sunt: Lazarus subliniaza astfel ca amenintarea nu exista in sine, ca proprietate a uneia din cele doua subsisteme implicate – persoana si mediu – ci doar in relatia dintre ele.

Conform definitiei stresului, amenintarea decurge din perceperea unui dezechilibru intre cerintele impuse de mediu si capacitatea de raspuns a individului, din discrepanta dintre starea actuala si cea dorita Psoriazisul nu mai este aparut subiect. Natura subiectiva a evaluarilor determina astfel o arie larga de stresori. Autorii subliniaza interconditionarile reciproce dintre variabilele implicate, astfel incat emotiile negative, deteriorarea sanatatii fizice sau mentale, pot fi consecinte ale stresului, dar ele la randul lor se pot transforma in surse de stres care vor influenta evaluarea si copingul.

Aceasta abordare cognitivista abordeaza stresul ca fiind determinat de evaluarea cognitiva a situatiei si a resurselor de a face fata acesteia, si nu de situatia in sine sau de nivelul reactiilor. O parte din cercetatorii cognitivisti considera ca stresul e generat de limitarea capacitatii de procesare a informatiei, fie datorita unor abilitati cognitive neadecvate, fie datorita unui exces sau unui deficit informational.

Ei nu tin seama de modul individual de procesare a informatiei, de semnificatia   pe i-o acorda subiectul. O alta categorie de cercetatori sunt interesati de stilul si schema cognitiva a persoanei, care descriu “maniera si preferinta in care informatia este stocata, organizata si activata, in acordarea de semnificatii personale situatiilor de viata” Miclea, A treia categorie de cercetatori abordeaza cele doua directii in mod interactiv.

Ea presupune un proces continuu de cautare si monitorizare de informatii asupra a ceea ce se intampla si atribuirea de semnificatii personale informatiilor obtinute. Lazarus distinge doua tipuri de evaluare: Prima se refera la aprecierea situatiei ca avand sau nu semnificatie pentru confortul persoanei.

Evaluarea situatiei ca fiind pozitiva duce la o stare emotionala neutra sau placuta. Evaluarea situatiei ca fiind stresanta implica trei tipuri diferite de informatii, insotite de trei tipuri diferite de emotii: Evaluarea secundara urmeaza celei primare, si prin ea se identifica alternativele adaptative prin care persoana poate face fata situatiei, ulei de gălbenuș ou de psoriazis vederea luarii unei decizii.

Evaluarea secundara poate sa confirme evaluarea primara a amenintarii, sa o reduca sau sa o amplifice, in functie de evaluarea resurselor de coping. Evaluarea este determinata de factori situationali si personali. Cei situationali se refera la noutatea, severitatea, ambiguitate, iminenta, durata si predictibilitatea stimulilor, iar cei personali la atitudinile si sentimentele fata de sine Baban, Consideram ca factorii personali nu pot fi redusi la atitudinile si sentimentele fata de sine, existand si factori dispozitionali neuroticismul care, care implica existenta unei mosteniri genetice semnificative si care pot influenta evaluarea.

Din aceasta definitie putem deduce rolul important al proceselor tratamente psoriazis si al actiunii in procesul de coping, precum si faptul ca unele strategii de coping sunt mai eficiente decat altele.

Un alt aspect important este faptul ca procesul de coping presupune efort de cele mai multe ori, spre deosebire de mecanismele innascute de aparare. Copingul este intotdeauna un proces de tranzactie intre persoana si mediu, proces in cadrul caruia au loc permanent schimbari calitative si cantitative.

Copingul presupune trei etape: Deseori momentul anticiparii determina reactii psihofiziologice mult mai intense decat confruntarea insasi, ceea ce a dus la conturarea stresului de anticipare. In acest context, in cazul pacientilor cu psoriazis, consideram ca stresul de anticipatie privind aparitia unui nou puseu, sau privind rejectarea sociala poate influenta considerabil evolutia bolii, dat fiind caracterul ei ciclic. In ceea ce priveste strategiile de coping studiile evidentiaza o serie de fenomene controversate.

Primul se refera la constientizarea sau nu a eforturilor de ajustare, in general acceptandu-se ca ajustarea este un raspuns constient la stimuli negativi. Exista insa si voci care considera ca ajustarea necesita efort constient doar daca a fost putin practicata, o strategie de coping des utilizata automatizandu-se si activandu-se cu un control constient minim sau chiar fara acesta. Pe de alta parte unii autori includ si mecanismele de aparare in categoria strategiilorde coping, ceea ce implica acceptarea lipsei efortului constient si voluntar.

Astfel Haanapud. Baban, ofera o descriere ierarhica a proceselor adaptative ale Eului. El plaseaza copingul la nivelul superior de ajustare, urmat de mecanismele defensive cu un grad relativ de adaptabilitate spre exemplu intelectualizarea si la polul inferior formele nonadaptative, imature, care duc la o adaptare regresiva, fragmentara. In ciuda criticilor aduse integrarii mecanismelor de aparare in categoria formelor de coping, nu pot fi ignorate unele evidente.

Spre exemplu exista rezultate care atesta corelatii mai degraba pozitive in situatii specifice intre negare si sanatatea psihica. Mai mult, reprimarea sau negarea pot fi utilizate ca procese constiente de coping la o emotie negativa.

De exemplu, procentul de supravietuire si recuperare din boala a fost semnificativ mai mare in cazul bolnavilor de cancer si al celor operati pe cord deschis care utilizau negarea bolii dupa diagnostic si tratament, fata de cei care reactionau cu lipsa sperantei la aceeasi circumstanta de viata. In schimb negarea s-a dovedit total contraproductiva in faza de percepere si interpretare a simptomelor Psoriazisul nu mai este aparut, Leventhal, O ’Leary,apud.

Evitarea s-a dovedit eficienta pe termen scurt, in timp ce confruntarea s-a dovedit o strategie superioara pe termen lung. In concluzie, efectul adaptativ sau non-adaptativ nu poate fi dat doar Psoriazisul nu mai este aparut mecanismul defensiv sau de strategia de coping in sine, ci si de situatia data sau de momentul in care se afla persoana.

Miclea propune o restructurare a mecanismelor defensive prin prisma psihologiei cognitive, inconstientul pulsional si dezadaptativ fiind inlocuit de un inconstient informational si adaptativ, iar mecanismele de source sunt incadrate in categoria copingului cognitiv evitativ. Prin procesarea selectiva a informatiei sau blocarea procesarii celei cu valente negative sau traumatice, mecanismele defensive pot diminua distresul.

Un alt aspect controversat este cel al conceptualizarii diferite a read more, ca trasatura sau ca proces.

Studiile Psoriazisul nu mai este aparut adopta abordarea copingului ca o predispozitie stabila, consistenta in timp si situatii diferite, studiaza relatia dintre anumite trasaturi de personalitate, preferinta pentru un stil de coping si efectele stresului Miller,Carver,apud. In sprijinul acestei conceptii au fost aduse si argumente genetice. Baban considera insa ca evidentierea caracterului procesual al copingului nu exclude rolul personalitatii in determinarea unui stil de ajustare.

Dimpotriva, conceptul de vulnerabilitate individuala este un concept cheie in stresul psihologic, personalitatea mediind raspunsul de coping. Dupa Thomaehttp://switchonswitchoff.org/fi-trecut-de-psoriazis-dac-de-la-mam-la-copil.php. Baban, ajustarea depinde de balanta dintre structurile cognitive si cele motivationale ale persoanei.

Nici in privinta numarului de dimensiuni specifice procesului de ajustare nu exista consens. Cea mai utilizata clasificare este cea dihotomizata de Lazarus si colaboratorii sai in: In aceasta categorie sunt incluse si strategiile paleative alcool, fumat, sedative, tranchilizante, droguri, tehnici de relaxare, sport etc.

Baban, subclasifica fiecare din cele doua categorii de http://switchonswitchoff.org/precum-i-pentru-tratamentul-psoriazisului-dect-fotografia.php de mai sus in comportamentale si cognitive, fiecare din cele patru categorii putand fi active sau pasive.

Amirkhan, Endler si Parkerapud. Baban, propun o a treia dimensiune a ajustarii si anume evitarea, fie prin distragere, fie prin implicari sociale. In privinta eficientei diferitelor tipuri de coping au existat o serie de controverse, unii autori considerand copingul focalizat pe problema mai eficient decat cel focalizat pe emotie.

Cercetarile din ultimii ani au nuantat insa aceste opinii. Astazi se admite ca functionalitatea sau disfunctionalitatea copingului depinde de: Copingul emotional poate facilita copingul comportamental prin reducerea stresului care altfel ar impieta eforturile de solutionare a problemei. Copingul focalizat spre problema poate determina evaluari mai putin amenintatoare, deci va reduce distresul emotional. Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente sau conditii ale mediului, suficient de intensi sau frecventi, care solicita reactii fiziologice si psihosociale din partea individului Elliott si Eisdorfer,apud.

Stresorii sunt divizati conventional in trei mari categorii: Aceasta clasificare insa de multe ori nu este operationala, deoarece de cele mai multe ori, in mediul ambiental in care oamenii isi desfasoara activitatea, aspectele fizice interactioneaza cu cele sociale si psihice. O notiune aparte este cea de factor psihosocial de stres. Factorii psihosociali rezulta din interactiunea individului cu mediul sau socio-economic, profesional si familial. Ca aceasta interactiune sa se realizeze optim este necesara armonizarea caracteristicilor biologice, psihologice si sociale ale persoanei cu structura ambiantei.

Factorii psihosociali de stres isi pot avea originea la nivel individual, familial, profesional, Psoriazisul nu mai este aparut comunitate si societate. La nivel individual factorii de stres rezida uneori in structura de personalitate, in tipul de reactivitate emotionala, in capacitatile intelectuale si stilul cognitiv, in caracteristicile atitudinale si comportamentale.

Prin natura lor intrinseca si repetitiva pot deveni extrem de daunatori. In acest context, boala si necesitatea de adaptare Cupping și psoriazis comentarii, psihica si sociala, la un handicap, poate deveni o sursa individuala majora de stres.

Sursele de stres la nivel familial sunt multiple, boala cronica a unuia dintre Psoriazisul nu mai este aparut familiei fiind una dintre ele. Consideram ca esecul in adaptarea la boala a pacientului cu psoriazis dar si a familiei sale, esecul in sustinerea emotionala   a acestuia, afectarea relatiilor de cuplu, consecutive modificarii imaginii de sine a bolnavului in sens negativ, toate se constituie in surse secundare de stres.

Profesia ca sursa de identitate, scop, apartenenta si venituri, reprezinta un alt reper existential pentru individ. Pierderile http://switchonswitchoff.org/cum-s-dovedeasc-faptul-c-am-avut-psoriazis.php datorate spitalizarilor dese si cheltuielilor suplimentare aferente bolii, afectarea relatiilor cu colegii precum si imposibilitatea Psoriazisul nu mai este aparut a ocupa intotdeauna posturi conforme calificarii lor datorita aspectelor estetice generate de boala, se repercuteaza asupra starii de confort fizic si psihic al persoanei generand stres.

Apartenenta individului la o microcomunitatein afara celei familiale si profesionale ofera nu numai suport social, dar si posibile surse de stres psihosocial. In cazul pacientilor cu psoriazis relatiile sociale sunt deseori afectate profund atit de complexele pe care le genereaza boala cat si de respingerea lor de catre membrii comunitatii.

Sentimentele de frustrare, scaderea stimei de sine, izolarea, devin in acest mod surse suplimentare de stres, pe cand interactiunile sociale pozitive, duc la un pattern psihofiziologic de raspuns ce implica relaxare, scaderea activitatii simpatoadrenale antiteza   lui “fight or flight” www.

Dupa Derevenco, Anghel, Babanagentii stresori pot fi clasificati in: In ceea ce priveste stresorii naturaliacestia se impart in trei categorii: Primele observatii sistematice privind impactul unor evenimente majore de viata asupra Psoriazisul nu mai este aparut, apartin psihiatrului Adolf Meyer.

Acesta pentru intelegerea componentelor psihobiologice ale bolilor, propune alcatuirea unei “harti a Psoriazisul nu mai este aparut fiecarui pacient. Pasul urmator este realizat de Holmes si Rahe, care s-au impus prin incercarile de elaborare a unor metode standardizate de evaluare a evenimentelor de viata. Autorii definesc evenimentele critice de viata drept schimbari obiective in structurile si relatiile psihosociale, ce determina reorganizari ale circumstantelor uzuale si impun organismului un efort de reajustare psihica si sociala, perioada in care persoana este mai vulnerabila la stres si la boli.

Diverse studii au incercat sa identifice relatia dintre debutul unor boli somatice sau psihice si incidenta evenimentelor majore de viata Cooper,Rahe,apud. Daca evenimentele critice de viata sunt asimilate cu stresul acut, tracasarile zilnice numite si nonevenimente, sunt identificate cu stresul cronic Kessler, Price si Wortman,apud.

Autorii definesc “hartuiala zilnica”   daily hassles drept Psoriazisul nu mai este aparut si conditii ale vietii zilnice care sunt percepute de individ ca frustrante, iritante sau amenintatoare pentru starea sa de confort fizic si psihic”. Desi ca intensitate, tracasarile zilnice sunt considerate stresori minori, prin frecventa si caracterul lor cronic coreleaza mai semnificativ cu simptomatologia somatica si psihica decat evenimentele de Psoriazisul nu mai este aparut Weinberger, Hiner si Tierney,apud.

Tracasarile sunt generate de diversele domenii ale vietii cotidiene: Atat Psoriazisul nu mai este aparut cazul evenimentelor de viata, cat si cel al tracasarilor zilnice, consideram ca semnificatia individuala are un rol important in ajustarea si adaptarea personala. See more semantica a conceptului de personalitate il face destul de dificil de incadrat intr-o definitie stricta.

Ursula Schiopu defineste personalitatea referindu-se la disponibilitatile generale si caracteristice pe care le exprima o persoana si care contureaza identitatea ei specifica. Radu, personalitatea reprezinta imbinarea unitara non-repetitiva a insusirilor psihice care caracterizeaza mai pregnant si cu un grad mai mare de stabilitate omul concret si modalitatile sale de conduita. In opinia lui Zimbardo, Weber, Johnson personalitatea este reprezentata de calitatile ce confera continuitate comportamentului unui indivind in diferite situatii si in momente diferite.

Cateva din principalele orientari in abordarea personalitatii sunt: Teoriile constitutionalece considera ca unitate de definire a personalitatii please click for source. Acesta reprezinta o categorie de inalta generalizare ce reuneste indivizii pe baza unor caracteristici similare, fiind o descriere calitativa.

Teoriile trasaturilorce pleaca de la asumptia ca personalitatea este un compendiu de trasaturi. Trasatura evidentiaza particularitatile relativ stabile ale unei persoane si este considerata ca fiind cauza unui comportament consistent. Daca tipul reuneste pe baza asemanarilor, trasatura individualizeaza cognitiv, comportamental, afectiv etc.

Teoriile factorialece prin notiunea de factor incearca sa depaseasca sfera prea larga a tipului si pe cea prea ingusta a trasaturii, identificand personalitatea cu relatiile dintre factori, ce au o exprimare cantitativa Reber,apud. Dintre teoriile privind neuroticismul prezentam doua din cele mai cunoscute: Eysenck este primul teoretician care abordeaza personalitatea pornind de la baze neuropsihologice.

In urma Psoriazisul nu mai este aparut factoriale Eysenck obtine patru factori de personalitate, polarizati in doua dimensiuni majore: Prima idee care se Ce medicament poate vindeca psoriazisul din asimilarea acestor factori ca dispozitii, este aceea ca dezvoltarea personalitatii este influentata de elemente genetice ereditare. Unul din cele mai importante aspecte inscrise genetic, este structura sistemului nervos, in special activitatea nervoasa superioara, mai precis echilibrul excitatie-inhibitie.

Eysenck pune in legatura aceste doua aspecte cu cele doua dimensiuni majore ale personalitatii: Pe baza stimularii acestuia, pieptene psoriazis la Moscova emotionale intense se Psoriazisul nu mai este aparut asocia cu reactii somatice ritm cardiac si respirator crescut, vasoconstrictie sau vasodilatatie.

In cazul persoanelor al carui comportament se afla spre polul instabilitatii emotionale, S. Modificarile de natura vegetativa, la care se asociaza evaluarea semnificatiei evenimentelor, persoanelor sau obiectelor, vor determina tipul si intensitatea emotiei, explicand trairea anxioasa a subiectilor instabili emotional.

Acest pattern al reactivitatii emotionale, cu baza ereditara, constituie unul din factorii responsabili de dezvoltarea personalitatii spre un pol sau altul Psoriazisul nu mai este aparut celor doua dimensiuni. Ulterior Despre psoriazis adauga o a treia dimensiune a personalitatii, si Psoriazisul nu mai este aparut psihoticismul.

El a acordat mai putina atentie neuroanatomiei sistemului ce controleaza aceasta dimensiune. Dimensiunea neuroticism poate Psoriazisul nu mai este aparut caracterizata astfel: In manualul inventarului de personalitate ce-i poarta numele, Eysenck Personality Inventory E. Pe plan psihic, acuza stari de anxietate, sunt framantate de numeroase griji. Sub influenta stresului sunt predispuse la tulburari neurotice. Totusi subiectii cu Psoriazisul nu mai este aparut ridicate la neuroticism se pot adapta exigentelor muncii, vietii de familie etc.

Un studiu interdisciplinar mai recent, cu privire la diferentele in ceea ce priveste reactivitatea la stimuli negativi, respectiv la stimuli pozitivi, a persoanelor extraverte si a celor neurotice a fost realizat de Canli, Zhao, Kang, Gross, Desmond si Gabrieli www.

Rezultatele cercetarii lor au relevat ca subiectii Psoriazisul nu mai este aparut au reactionat cerebral preferential la imagini pozitive, pe cand cei neurotici au reactionat cerebral predominant la imagini cu continut negativ.

Rezultatele cercetarii lor sugereaza Behandlung loțiuni pentru psoriazis pe cap are unui mecanism neural privind relatia dintre extraversiune si emotiile pozitive si neuroticim si emotiile negative. Influentat de teoria lui Eysenck, Zuckerman realizeaza un model complex al personalitatii.

El se   refera la trei dimensiuni majore ale acesteia: Persoanele cu dimensiunea Ne-Em inalta, experientiaza emotii negative, ca anxietate depresie, ostilitate, furie, prezentand vulnerabilitate pentru tulburarile anxioase. Zuckerman considera ca principala functie a amigdalei este a stabili semnificatia emotionala a stimulilor senzoriali.

Ea detine controlul asupra manifestarilor emotionale de genul frica, anxietate, agresivitate, iar persoanele cu dimensiune Ne-Em prezinta o disfunctie a Psoriazisul nu mai este aparut. Etimologia termenului de anxietate isi are originile in diferite spatii culturale. In cel indo-european radacina ankh constrictie, ingustare a dat nastere cuvintelor anxietas lat.

Toate definitiile anxietatii graviteaza in jurul a trei conditii esentiale: Anxietatea apare ca o stare tensiva nejustificata sub aspectul obiectului, pericolul fiind nedefinit, reactia neadecvata, supradimensionata fata de acesta, si extinsa in timp, in sensul prematuritatii si continuarii sale si dupa ce pericolul s-a dovedit ireal.

Doron si Parot caracterizeaza anxietatea ca o “emotie generata de anticiparea unui pericol difuz, greu de prevazut si controlat”. Persoana anxioasa este dominata de sentimente de insecuritate. Anxiosii genereaza abundente produse imaginative uneori inspaimantatoare, pe care nu le pot ignora sau elimina si care pun stapanire pe persoana lor si o domina. Ei sunt mereu in alerta, cuprinsi de sentimente de neputinta, prezinta importante scaderi ale randamentului intelectual, tulburari ale somnului, instabilitate motorie Schiopu, Anxietatea e   insotita de modificari fiziologice si hormonale caracteristice starilor de activare ridicata si este deseori acompaniata de comportamente de conservare-retragere sau de evitare.

Cand anxietatea este accentuata, profunda, devine simptom al unor tulburari psihice depresii, psihastenii, nevroze U. Exista numeroase teorii ale anxietatii din care vor prezenta pe scurt cateva: Anxietatea reprezinta un construct central al teoriei psihanalitice.

Ea este inteleasa variat: Prima teorie a lui Freud asupra anxietatii, numita teoria toxica a anxietatiia fost divizata intr-o teorie metapsihologica si una clinica. Conform teoriei metapsihologiceanxietatea isi are originile in acumularea tensiunii sexuale. Cand aceasta depaseste nivelul critic, nu poate fi investita psihic, surplusul transformandu-se in angoasa. Conform teoriei cliniceanxietatea este o frica inconstienta a persoanei fata de emotiile sale.

Atat timp cat mecanismele de defensa functioneaza optim, persoana ramane asimptomatica. Daca emotiile reprimate cauta exprimarea si mecanismele de aparare nu mai fac fata, apare anxietatea ca simptom. Ulterior Freud lanseaza teoria anxietatii ca semnal. In acest caz anxietatea are rolul de a anticipa pericolele si a declansa mecanismele de aparare.

In acest context ea este afect si cognitie. Continutul cognitiv al situatiei amenintatoare este refulat, in timp ce continutului afectiv i se permite accesul la constienta. Astfel persoana este anxioasa dar nu stie de ce, pentru ca motivul e refulat, dandu-i impresia de lipsa de continut Munteanu, Miclutia, concepe anxietatea ca pe un eveniment mai degraba interpersonal decat exclusiv intrapsihic.

Ea poate fi inteleasa in sensul comunicarii intre persoane intr-o relatie, spre exemplu in relatia mama-copil, anxietatea materna putandu-se transmite la copil prin empatie si contagiune emotionala.

Sullivan, priveste afectele ca forma a comunicarii interpersonale, sugerand doua nevoi de baza: Cand aceste nevoi nu sunt satisfacute, rezulta anxietatea, combatuta prin operatii securizante, care functioneaza la nivel interpersonal si intrapsihic.

Horney se concentreaza asupra modului in care mediul social, se acomodeaza nevoilor Sinelui real al persoanei. Karen Horney sustine ca toti ne nastem cu un Sine real, care Psoriazisul nu mai este aparut sa se actualizeze. Anxietatea de baza se dezvolta si devine manifesta,    atunci cand persoana ii percepe pe ceilalti ca neospitalieri.

Conflictele interpersonale, generate de contradictia dintre doua tendinte sau atitudini fata perioada de alta persoana, pot explica intr-o oarecare masura geneza si dezvoltarea anxietatii.

Din aceasta perspectiva, problema esentiala, consta in prezenta de patternuri cognitive exagerate in relatie cu pericolul, modelul cognitiv al anxiosilor prezentand un set de reguli, care eticheteaza evenimente relativ inofensive, ca periculoase.

Astfel, anxiosii interpreteaza experiente sau senzatii externe sau interne ca semne de amenintare Miclutia, Din perspectiva unui continuum intre trasaturile de personalitate si tulburarea anxioasa, ultima este privita ca o exagerare a personalitatii premorbide.

Aceasta viziune ofera o explicatie unitara asupra relatiei anxietate-personalitate, trecerea fiind realizata prin accentuarea anumitor trasaturi de personalitate, visit web page o deviatie cantitativa de Psoriazisul nu mai este aparut norma.

Eliot si Slater apud. Miclutia, releva in studiile lor, la majoritatea cazurilor de anxietate, un istoric de anxietate subclinica pronuntata, ca trasatura premorbida. Miclutia, in urma studiilor sale experimentale privind personalitatea, constata ca tulburarile anxioase implica scoruri ridicate la neuroticism si scazute la extraversiune. Altfel spus, intravertitii cu scoruri ridicate la neuroticism, sunt mai predispusi catre tulburarile de anxietate.

Acest lucru nu a fost confirmat de cercetari ulterioare, ca spre exemplu “Birth Cohort Change in Anxiety and Neuroticism, ” a lui J. Twenge, care au aratat o corelatie pozitiva extrem de puternica. Oamenii incearca sa se protejeze prin diferite mijloace: Nu intotdeauna insa gasesc mijloacele cele mai eficiente. In acest sens consideram ca ajutorul psihologului in cadrul unor programe de management al stresului si anxietatii este binevenit. Pe baza consideratiilor teoretice prezentate in Capitolul I, au fost Psoriazisul nu mai este aparut urmatoarele ipoteze de lucru: Cercetarea a cuprins pacienti diagnosticati cu psoriazis vulgar, atat barbati cat si femei, cu varsta cuprinsa intre 19 si poate psoriazisul fi daca vindecat de ani, status socio-economic si situatie maritala eterogene, asistati in Clinica Universitara de Dermato-Venerologie Timisoara, in perioada 1 august – 1 mai In formarea loturilor am folosit drept criteriu lipsa evenimentelor majore de viata.

In acest sens am aplicat acestor pacienti Scala evenimentelor de viata Rahe si Holmes si i-am selectat doar pe cei care nu   au avut evenimente majore de viata in ultimele 12 luni, adica pe cei care au prezentat scoruri intre 0 si Rezultatele obtinute au permis selectionarea unui numar de 90 de pacienti, din care 22 femei si 68 barbati.

Mentionam ca sexul, statusul socio-economic si cel marital nu fac obiectul cercetarii prezente, dat fiind ca prevalenta bolii in judetul Timis este redusa.

De asemenea mentionam ca la data examinarii toti pacientii erau nediagnosticati psihiatric si nu se aflau sub influenta medicatiei psihotrope. Subiectii nu prezentau afectiuni intercurente ale aparatului cardiovascular si osteoarticulator.

Ulterior s-a procedat la repartizarea lor in Psoriazisul nu mai este aparut esantioane a cate 16 persoane, avand drept criteriu durata bolii: Designul cercetarii este cvasi-experimental, de tip leech de recenzii psoriazisconsiderand ca variabila independenta variabila-eticheta clasificatoare „Durata vechimea bolii”. In cadrul cercetarii au fost folosite urmatoarele instrumente: Scala evenimentelor stresante de viata.

Aceasta scala a fost intocmita de Rahe si Holmes, care au ierahizat situatiile stresante cu caracter de „schimbare” life changes in viata diferitilor indivizi corelate cu posibilitatea crescuta de aparitie a bolii.

Ei au evaluat principalele evenimente si le-au grupat in patru categorii: Bifeaza evenimentele pe care le-ai trait in ultimele 24 de luni. Se totalizeaza scorurile alaturate fiecarui eveniment bifat, obtinadu-se un scor total individual numit L. Acesta se raporteaza la etalon: Inventarul de personalitate Eysenck – Degetele de psoriazis Personality Inventory E.

Acest inventar de personalitate a fost conceput de H. Eysenck in anul El evidentiaza doua dimensiuni fundamentale ale personalitatii: Traducerea Psoriazisul nu mai este aparut adaptarea la populatia romaneasca a fost realizata de S. Taciulescu de la Institutul de Cercetari Socio-Umane al Academiei Romane more info Filiala Cluj-Napoca.

Factorul neuroticism sau stabilitate-instabilitate emotionalase caracterizeaza prin personalitate slab organizata, absenta integrarii personalitatii, capacitate scazuta de adaptabilitate, absenta spiritului de echipa, lipsa de energie, tonus muscular slab. Eysenck il considera factor general al sferei volitive conative. Al doilea factor extraversiune-intraversiun eeste considerat de Eysenck factor general al vietii afective si opune grupul simptomelor isterice, grupului de simptome distimice.

Psoriazisul nu mai este aparut are doua forme paralele A si B care permit retestarea subiectului fara ca rezultatele sa fie alterate de factori de memorie. Fiecare forma a chestionarului cuprinde cate 57 de intrebari itemi grupate in trei scari: Intrebarile corespunzatoare fiecareia dintre cele trei scari sunt: Intrebarile chestionarului sunt redactate intr-un limbaj accesibil, care nu ridica dificultati de intelegere.

Din acest motiv el poate fi aplicat tuturor subiectilor, incepand de la ani, indiferent de mediul socio-cultural. Chestionarul cuprinde un numar relativ mic de intrebari si deci nu apare pericolul ca subiectul sa oboseasca sau sa se plictiseasca. Instructiuni de aplicare si de cotare: Just click for source de aplicare este urmatorul: Dupa fiecare intrebare exista un spatiu liber se arata rezervat pentru a raspunde cu „DA” sau   cu „NU”.

Incercati sa va hotarati daca raspunsul „DA” sau „NU” reprezinta felul dumneavoastra obisnuit de a actiona sau de a simti. Marcati apoi cu o cruce unul din cele doua raspunsuri posibile, adica cercul din Psoriazisul nu mai este aparut intitulata „DA” sau „NU” dupa cum vi se potriveste. Incercati sa lucrati repede, nu pierdeti prea mult timp cu vreo intrebare. Nu dorim sa obtinem rezultatul unui proces prelungit de gandire ci primul raspuns care va trece prin minte.

Completarea chestionarului nu trebuie sa dureze mai mult de cateva minute. Fiti atenti sa nu omiteti nici una din intrebari. Nu Psoriazisul nu mai este aparut raspunsuri corecte sau gresite, chestionarul de fata nefiind un test de inteligenta sau de aptitudini.

Intoarceti pagina si incepeti. Raspundeti la fiecare intrebare”. Timpul de aplicare al chestionarului nu este limitat, dar acesta fiind relativ scurt, poate fi completat in 10 minute. Cotarea raspunsurilor se face cu ajutorul unei grile de cotare, care se aseaza pe chestionar astfel incat cercurile cu asterixuri de pe grila sa corespunda celor de pe chestionar. Pentru fiecare raspuns care apare intr-un cerc al grilei se acorda un punct, suma acestora constuind nota cota bruta la scara respectiva.

Cotele brute se raporteaza la etalon si se transforma in note standard de la 1 la 9. Etaloanele sunt Psoriazisul nu mai este aparut pe sexe. Notele standard de 4, 5 si 6 sunt considerate cote medii. Subiectii cu note standard mai mici sau mai mari decat cele medii dispun de un grad mai scazut respectiv mai inalt decat media de trasatura considerata. Desi nu exista o regula general valabila privind interpretareaa cotei unui subiect la scara L, se poate considera nota bruta de sau de 10 daca se cumuleaza formele A si B limita dincolo de care raspunsurile la celelalte doua scari ale chetionarului dar mai Psoriazisul nu mai este aparut cele obtinute la scara N sunt puse sub semnul intrebarii, intrucat subiectul nu raspunde in intregime sincer.

Ceea ce nu inseamna ca o nota L mai mica ar constitui garantia sinceritatii totale a subiectului, putand exista o serie de surse voluntare sau involuntare de distorsiune. Chestionarul de anxietate Cattell – 4 PF. Aceasta proba a fost tradusa si adaptata de catre Tasica M. Luminita, de la Institutul de Stiinte ale Educatiei, Sectia de Orientare Scolara si Profesionala din Bucuresti, iar etalonarea pe populatia romaneasca a fost realizata de catre Nicolae Cosmovici.

Acest chestionar cuprinde un numar de 40 de itemi organizati dupa factorii primari componenti si dupa caracterul manifest sau voalat al simptomelor respective, astfel incat primii 20 de itemi se refera la manifestarile indirecte, voalate ale anxietatii, iar ceilalti 20 de itemi se refera la expresia directa a starii la nivelul comportamentului.

Raportul intre jumatatea A si jumatatea B, calculat separat de nota generala de anxietate, devine Elos și psoriazis epilarea indice pentru gradul de mascare sau de accentuare in comportamentul observabil al anxietatii. Chestionarul este format dintr-un imprimat 4 paginiPsoriazisul nu mai este aparut contine 40 de intrebari, impartite in doua parti: Cele doua   parti luate impreuna determina anxietatea generala a Psoriazisul nu mai este aparut. Instructiunile de completare a testului sunt inscrise Psoriazisul nu mai este aparut prima pagina a testului, si vor fi explicate de examinator.

Prezentarea factorului anxietate si a fatetelor abordate in chestionar: In acest chestionar, factorul anxietate este secundar, reprezentand o combinare particulara a contributiei a cinci factori primari: Constiinta de sine Pentru comentarii psoriazis. Propensiunea spre culpabilitate O. De asemenea, modul de organizare al celor doua jumatati in functie de factorii primari este similar: Daca ar fi sa reluam semnificatia specifica a acestor contributii pentru conditia anxietatii vom accentua urmatoarele aspecte specifice: Dezvoltarea constiintei de sine, Q3indica gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine constient definita, clara si in functie de standardele sociale acceptate.

In acest sens, absenta unei astfel de integrari a comportamentului este considerata una din cauzele majore ale dezvoltarii anxietatii.

Variatia notei Q3 poate fi legata si de structurile caracteriale si deprinderile acceptate in plan social. Forta eului, Csau capacitatea de a controla si de a exprima tensiunile intr-o   maniera realista si aprobata social, intervine in starea de anxietate prin consecinta unui eu slab, incapabil de autocontrol, care, recurgand la multiple aparari duce la cresterea tensiunii subiective; o ipoteza suplimentara porneste de la efectul unei tensiuni puternice care poate conduce la regres psihic si impiedica cresterea normala a fortei eului.

In cazul corelarii propensiunii paranoide, L, cu anxietatea se presupune ca situatia sociala dificila indusa de comportamentele dominate de tendinta paranoida are ca efect anxietatea, cu sensul ca nesiguranta sociala paralela apararii paranoide conduce la anxietate. Factorul culpabilitate, Oreprezinta culpabilitatea anxioasa depresiva si poate reprezenta o propensiune constitutionala spre anxietate.

In formele extreme se include intr-un sindrom care combina depresia, auto-culpabilizarea si anxietatea, sindrom care poate fi intalnit in practica psihiatrica.

Caracteristica centrala, descrisa prin testul Cattelll, este sentimentul lipsei de demnitate personala, anxietatea si depresia impreuna cu propensiunea spre tot felul de sentimente de culpabilizare. Componenta importanta a anxietatii, tensiunea ergica, Q4prin impulsuri activate sau provocate, prin necesitati nesatisfacute de orice tip contribuie la starea de neliniste. Astfel, de exemplu, excitarea apetitului sexual, nevoia de consideratie, sau teama de o situatie apar ca impulsuri legate de sindromul anxietatii.

Nivelul ridicat al tensiunii ergice se reflecta in pulsiunea spre agresivitate, tensiune, iritabilitate, nervozitate. Cotele ridicate, extreme, incepand de la nota standard 7 indica instalarea anxietatii. Nivelul 10, pentru o scala in 11 clase standardizate, indica necesitatea unei interventii terapeutice. Nevroza, ca dimensiune distincta de anxietate, conduce la cresterea cotei acesteia, in unele stari nevrotice acute putem intalni cresteri extreme ale anxietatii; in general un nevrotic poate avea note osciland intre 7 si 8 in termenii cotelor standard.

De asemenea, nivelul notei standard diferentiaza intre un diagnostic de isterie de angoasa, sau nevroza de angoasa trei sferturi dintre bolnavi au note peste 7 si de normalitate trei sferturi dintre „normali” au note   sub 7.

Datele clinice indica si faptul ca, in general, formele de psihoza antreneaza o ridicare a nivelului de anxietate, nota fiind mai ridicata decat la nevrotici, deci peste 8. Se poate distinge intre anxietatea „normala”, cand starea psihica este direct dependenta de o situatie existentiala anxiogena, si anxietatea patologica. Dintre componentele primare ale anxietatii, Q3 si Q4 sunt cel mai direct legate si influentate de mediu, iar C are o importanta contributie ereditara.

De asemenea, factorii O si L sunt cei mai stabili. Psoriazisul nu mai este aparut stresante determina o mai puternica presiune a pulsiunilor, Q4si tulbura un Eu imatur, C. O nota standard intre 0 si 1 este semnificativa pentru lipsa de motivatie generala, sau pentru starea de Psoriazisul nu mai este aparut. In acest sens, de exemplu, reusita scolara coreleaza cu anxietatea in zona medie.

Scala de anxietate poate fi aplicata ambelor sexe, incepand de la varsta de ani, la cea mai mare parte a tipurilor culturale. Se poate aplica atat in mod Psoriazisul nu mai este aparut, cat si in mod colectiv. Sunt necesare studii de minim 8 clase. Este destinata nu numai unui diagnostic initial, ci si pentru a furniza un grafic de evolutie, deoarece http://switchonswitchoff.org/fie-ca-peroxid-de-hidrogen-ajuta-la-psoriazis.php poate fi readministrata dupa o saptamana sau mai mult, fara ca subiectul sa-si aminteasca in mod apreciabil raspunsurile lui precedente.

Dupa stabilirea unui contact cu subiectul, examinatorul ii da o foaie de testare si ii cere sa o completeze urmarind instructiunile prezentate pe prima pagina: Ar fi foarte util, pentru a va putea intelege, sa dati un raspuns absolut sincer la fiecare punct, marcand fie DA-ul, fie NU-ul, in asa fel incat sa aratati problemele pe care le puteti avea.

Incepeti cu cele doua exemple de mai jos pentru a va Psoriazisul nu mai este aparut. Dupa cum vedeti, fiecare punct este prezentat, in realitate, sub forma unei fraze. Veti arata felul in care aceasta se aplica la dumneavoastra, punand un X in una dintre cele trei casute care se gasesc la dreapta.

Exista o casuta la mijloc, pentru cazul in Psoriazisul nu mai este aparut nu ati putea sa raspundeti in mod categoric   DA sau NU; utilizati aceasta casuta cat mai putin posibil. Psoriazisul nu mai este aparut rog sa nu sariti nici o problema, raspundeti bine la fiecare, printr-un singur raspuns. Raspunsurile dumneavoastra vor fi absolut confidentiale. Nu pierdeti timp cu ezitarile.

Raspundeti imediat la fiecare intrebare, in functie de ceea ce ganditi chiar in clipa aceea si nicidecum ceea ce ati gandit saptamana trecuta sau in mod obisnuit. Este posibil sa fi raspuns altadata la intrebari asemanatoare; dumnevoastra raspundeti ceea Psoriazisul nu mai este aparut simtiti in momentul de fata.

Cea mai mare parte a oamenilor termina in 5 minute, unii in Predati foile imediat ce le-ati completat in totalitate. Imediat Psoriazisul nu mai este aparut examinatorul va va spune, intoarceti pagina si incepeti! Testul se corecteaza in aproximativ 5 minute, prin aplicarea unei grile de corectie. Se acorda 2, 1, sau 0 puncte pentru fiecare item, dupa cifra care este imprimata pe grila de corectie.

Se face totalul pentru cele doua parti, se aduna, iar rezultatul exprima gradul si nivelul de anxietate generala. Punctajul acordat raspunsurilor subiectului este mentionat pe grila, care este standardizata. Se utilizeaza doua importante corectii a notei generale de anxietate, in functie de sexul subiectului si in functie de varsta.

In ceea ce priveste varsta, nota generala scade de o parte si de alta a varstei de 19 – 21 ani. In ceea ce priveste sexul, nivelul de anxietate feminina este in general mai crescut si in crestere mai accentuata la femei. Aceste doua aspecte corelate au condus la aplicarea in mod diferentiat, pe sexe, a unor corectii conform tabelului 1.

Corectia cotei de anxietate Gräserpollenallergie psoriazis formă pustulos ist in functie de sex   si de varsta.

Se scad Psoriazisul nu mai este aparut puncte. Se scad 3 puncte. Se scad 2 puncte. Se scade 1 punct. Nu se fac corectii. NU se scade nimic. Se adauga 1 punct. Se adauga 2 puncte. Cotele brute trebuie interpretate dupa ce au fost transformate in cote standard decile sau quartile cu ajutorul etaloanelor. Urmatoarele note standard exprimate in decile indica: Chestionarul de perceptie subiectiva a stresului Perceived Stress Questionnaire see more Levenstein.

Acest chestionar a fost elaborat de Levenstein si colaboratorii sai in Conform Psoriazisul nu mai este aparut, chestionarul este un instrument relevant in stabilirea nivelului de stres perceput. Scala cuprinde 30 itemi ce descriu posibile reactii emotionale si please click for source la solicitari ce exced capacitatile de raspuns ale persoanei, la subsolicitari, la situatii conflictuale.

Instructiuni de aplicare si cotare: Cititi-le pe rand, mentionand in ce masura se potriveste fiecare din ele cu starea dumneavostra din ultimele 6 luni. Marcati raspunsul dumneavoastra, incercuind unul dintre numerele de pe scala Scorul, cuprins intre 30 sipremite incadrarea subiectului Psoriazisul nu mai este aparut una din cele trei categorii: Aceste chestionar a fost elaborat de autorii sai in si integreaza modelul stresului elaborat de Lazarus.

Totusi autorii considera simplista departajarea copingului doar pe cele doua forme: Chestionarul COPE vizeaza 14 forme de coping, care pot avea un caracter preponderent activ sau pasiv. Chestionarul cuprinde 53 de afirmatii, fiecare forma de coping fiind evaluata prin patru itemi, cu exceptia copingului prin recurgere la alcool-medicamente, masurat printr-un singur item. Raspunsul se face pe o scala de la unu la patru in care cifra 1 reprezinta „de obicei nu fac acest lucru”, iar cifra 4 – „deseori fac acest lucru”.

Cele 14 scale corespunzatoare strategiilor de coping sunt: Itemii chestionarului au fost astfel formulati incat acelasi instrument sa Psoriazisul nu mai este aparut examinarea atat a dispozitiilor de coping cat si a raspunsurilor coping legate de o situatie Psoriazisul nu mai este aparut. Diferenta consta in instructia data subiectului. Cand se evalueaza stilul de coping se cere subiectului sa raspunda cum actioneaza in general cand se confrunta cu situatii problematice sau stresante.

Pentru evaluarea copingului situational, subiectul va opta pentru formele de raspuns care reflecta cel mai bine modul in care a actionat intr-o anumita situatie specifica.

In aceasta cercetare au fost evaluate dispozitiile de coping. Au fost aplicate cele cinci probe individual tuturor subiectilor celor trei esantioane. Pentru fiecare subiect a fost calculata: In vederea prelucrarii datelor s-au utilizat cotele brute obtinute de subiecti, pe care le-am prelucrat cu programul de prelucrare statistica SPSS S-au calculat indicatorii statistici de start media, abaterea standardcare sunt prezentati in Anexa 1 Tabelele Pentru a verifica prezenta sau absenta unei corelatii liniare semnificative intre variabilele neuroticism si stresul perceput subiectiv au fost calculati coeficientii de corelatie liniara r pentru lotul total si pentru fiecare esantion in parte.

S-au calculat apoi in cadrul fiecarui esantion coeficientii de corelatie dintre stresul perceput subiectiv pe de o parte si pe de alta anxietatea voalata, manifesta si totalacu scopul de a verifica prezenta sau absenta unei   corelatii liniare semnificative intre ele.

Pentru a verifica daca stresul perceput subiectiv difera in functie vechimea Psoriazisul nu mai este aparut, am calculat prin Psoriazisul nu mai este aparut ANOVA valoarea statisticii F care urmeaza legea Fisher-Snedecor, intai pentru toate trei esantioanele, apoi doua cate doua, apoi am procedat la compararea mediilor esantioanelor. S-au calculat pe lotul total dar si in unguent pentru psoriazis în 2016 fiecarui esantion coeficientii de corelatie dintre stresul perceput subiectiv pe de o parte si pe de alta fiecare din cele 14 forme de coping: Precizam ca in aceasta lucrare sunt utilizate sintagmele „Nivelul neuroticismului”, acesta fiind dat de scorul la scala N neuroticism din chestionarul EPI, „Nivelul anxietatii” constituit din scorul la scala „Anxietate totala” a chestionarului Cattell – 4PF si „Nivelul stresului perceput subiectiv” rezultat din cota la chestionarul Perceptia subiectiva a stresului.

Dupa colectarea datelor in urma aplicarii probelor s-a procedat la verificarea ipotezelor de lucru ale cercetarii. Pe masura http://switchonswitchoff.org/ce-stadiu-psoriazis-regresie.php creste nivelul neuroticismului, creste liniar si stresul perceput subiectiv la bolnavii diagnosticati cu psoriazis.

In vederea verificarii legaturilor presupuse intre neuroticism si perceptia subiectiva a stresului, s-a facut studiul corelational intre rezultatele obtinute la factorul „Neuroticism” din chestionarul EPI si rezultatele obtinute la Scala de perceptie subiectiva a Psoriazisul nu mai este aparut. Coeficientii de corelatie liniara obtinuti sunt prezentati in tabelul 1: Coeficientii de corelatie liniara intre variabilele neuroticism si perceptia subiectiva a stresului.

S-au constatat urmatoarele corelatii semnificative statistic ale variabilei „Neuroticism” cu „Perceptia subiectiva Psoriazisul nu mai este aparut stresului”: Corelatia si coeficientul de regresie al variabilelor „Nivelul neuroticismului” si „Nivelul stresului subiectiv perceput” – pentru toti subiectii cercetarii.

Din punct de vedere psihologic, aceasta constatare semnifica faptul ca, cu cat trasaturile neurotice sunt mai pregnante, cu atat nivelul stresului perceput este mai mare. Acest lucru ar putea fi explicat prin predispozitia persoanelor cu scoruri mari la neuroticism de a percepe si prelucra preferential stimuli negativi. Psihanalitic, acest fapt constituie un argument in plus la presupunerea asupra existentei unei importante componente somatice de tip neurotic in boala de psoriazis, chiar daca subiectii nu au fost diagnosticati cu nevroza.

Prin intermediul conversiei pe organ, ca mecanism al somatizarii, stresul perceput subiectiv blocheaza nucleele conflictuale constiente ale personalitatii de tip neurotic si le vectorizeaza spre organul specific stadiului de dezvoltare la care se face regresia tegumentul.

Acest conflict, isi are originea in stadiul pre-oral, faza senzoriala, in care sentimentul de securitate este oferit copilului de catre mama sa, prin contact dermic imbratisari, mangaieri. In cazul in care relatia copilului cu mama sa nu a fost securizanta din acest punct de vedere, apare si se mentine si in viata de adult, sentimentul de lipsa de securitate.

Totodata, pacientul, ca adult,   este divizat intre dorinta puternica de a avea o relatie extrem de apropiata cu o persoana substitut al obiectului pe de o parte, si furia rezultata din relatia cu obiectul initial pe de alta parte. Altfel spus, conflictul este reprezentat de dorinta puternica de simbioza prin contact dermic, si respingerea acesteia, pentru a reprima furia arhaica, insuficient dezvoltata fata de obiectul initial.

Acest fapt este generat de insuficienta energiei necesare trecerii de rezistentele inconstiente, deficit care este posibil sa se regaseasca si la originea nivelului crescut de stres acuzat de o mare parte a bolnavilor de psoriazis.

Corelatia si coeficientul de regresie al variabilelor „Nivelul neuroticismului” si „Nivelul stresului subiectiv perceput” pentru Esantionul 1 durata bolii mai mica de 1 an. Comparat cu nivelul mediu al neuroticismului pentru intreaga populatie cuprinsa in aceasta cercetare, acest coeficient de corelatie releva o dependenta mai stransa a stresului perceput de nivelul de neuroticism, fapt ce poate fi pus pe seama impactului initial al stabilirii diagnosticului de psoriazis ca boala cronica invalidanta asupra subiectilor.

Dat fiind mecanismul somatizarii, conflictele intrapsihice generate de noua situatie, de boala se Psoriazisul nu mai este aparut si se integreaza mai greu in structura de ansamblu a personalitatii.

Constatarea starii de boala devine ea insasi o sursa suplimentara de stres, care se adauga la cele anterioare care posibil sa fi avut impact asupra declansarii psoriazisului. Capacitatea mai redusa a pacientilor, cu scoruri mai ridicate la neuroticism de-a „metaboliza” emotiile, la care se adauga afectivitatea negativa generata de impactul diagnosticului, poate sta la baza acestei legaturi din faza initiala a bolii.

Disconfortul generat de simptome precum si de procedurile de tratament,   afectarea calitatii vietii, pot genera la structurile neurotice, reactivitate emotionala crescuta.

Odata cu perceperea corelatelor fiziologice ale acestor emotii creste si stresul perceput subiectiv de catre pacient. Corelatia si coeficientul de regresie al variabilelor „Nivelul neuroticismului” si „Nivelul stresului subiectiv perceput” pentru Esantionul 2 durata bolii intre 1 si 5   ani.

Constatam ca odata cu cresterea duratei bolii, influenta neuroticismului asupra stresului perceput subiectiv are o tendinta de descrestere, de la esantionul 1 durata bolii sub 1 an la esantionul 2 durata bolii Psoriazisul nu mai este aparut 1 si 5 anicorelatia celor doua variabile ramanand puternic semnificativa statistic. Aceasta diminuare a rolului neuroticismului poate fi determinata de acomodarea psihica cu aspectele specifice bolii si acceptarea imaginii de sine Psoriazisul nu mai este aparut, consecutiv, cresterea adaptarii sociale.

Prin urmare rezonanta emotionala a acestora se reduce si, drept consecinta se reduc si corelatele ei fiziologice si perceptia subiectiva a stresului. Desi mecanismele de somatizare raman in continuare active, impactul neuroticismului se reduce printr-o mai buna intelegere a datelor situatiei patologice si a consecintelor acestei conditii asupra existentei bolnavului, totodata Psoriazisul nu mai este aparut in actiune conduite de atenuare si eliminare a limitarilor induse de psoriazis.

Un alt factor Psoriazisul nu mai este aparut poate aparea in aceasta etapa a bolii este constituit de beneficiile secundare ale bolii.

Acestea, pot avea un efect de reducere a nivelului de stres perceput subiectiv, care remodeleaza intreaga perceptie a conditiei de bolnav. De asemenea, este posibil sa se faca resimtite efectele retelei de suport social a bolnavului, care determina si ele slabirea legaturii dintre trasaturile neurotice ale persoanei si stresul perceput de aceasta.

Corelatia Psoriazisul nu mai este aparut coeficientul de regresie al variabilelor „Nivelul neuroticismului” si „Nivelul stresului subiectiv perceput” pentru Esantionul 3 durata bolii mai mare de 5 ani.

Aceasta inseamna ca in continuare, legatura dintre nivelul de neuroticism si stresul perceput diminueaza, atingand intensitatea minima la cel de-al treilea esantion. O explicatie a acestui fenomen poate fi ca, in baza experientelor legate de manifestarile fiziologice aferente bolii, care se estompeaza sub medicatia specifica, reducand intensitatea simptomatologica, pacientii se obisnuiesc cu acestea. Astfel, ca si consecinta a adaptarii   la boala interpretarile si prelucrarile de tip neurotic scad, ceea ce duce la diminuarea stresului pe psoriazisului pielii boli subiectiv.

Totodata, cu trecerea timpului, pacientii trec din stadiul defensiv spre stadiul proactiv social, cauta si gasesc suporturi sociale, care le confirma validitatea, ceea ce sta la baza reducerii neuroticismului si consecutiv al nivelului stresului perceput. Toate cele constatate sunt o confirmare a ipotezei ca neuroticismul constituie un factor de vulnerabilitate in perceptia subiectiva a stresului. Relatia dintre anxietate si stresul perceput subiectiv este influentata de vechimea bolii, la pacientii diagnosticati cu psoriazis.

Considerand ca perceptia stresului de catre pacienti are o importanta componenta subiectiva, am verificat semnificatia statistica a corelatiei dintre scorurile obtinute de acestia la dimensiunea anxietate si la perceptia subiectiva a stresului. Rezultatele sunt redate in   tabelul 2.

Coeficientii go here corelatie liniara intre anxietate si gradul de perceptie subiectiva a stresului. Durata bolii 1 an - 5 ani. S-au constatat urmatoarele corelatii cu „Stresul perceput subiectiv”: Anxietatea manifesta se refera la simptomele de anxietate exprimate de pacient.

Impactul pe care diagnosticul de psoriazis ca boala cronica invalidanta, il poate avea asupra unei persoane anxioase, poate duce la exacerbarea manifestarilor obiectivabile si subiective ale anxietatii, ceea ce influenteaza perceptia bolii, deci si perceptia subiectiva a stresului.

Alt mod prin care cele doua variabile se pot influenta, poate fi reprezentat de anxietate ca trasatura de personalitate a pacientilor, anxietate ce genereaza stres anticipatoriu, cu privire la invalidarea produsa de boala si afectarea imaginii de sine, ceea ce duce la scaderea stimei de sine.

Stima de sine scazuta are la randul ei efecte anxiogene si in acest fel se inchide cercul vicios. La acesti pacienti boala fiind mai “noua”,   Psoriazisul nu mai este aparut s-a produs inca acomodarea   cu simptomele, limitarile si tratamentul aferente, ceea ce are un recul somato-psihic, manifestat prin disconfort si prin simptome fizice si psihice specifice anxietatii.

Aceasta stare de anxietate devine ulterior generatoare de evaluari si interpretari negative, crescand nivelul subiectiv de stres perceput. Trebuie remarcat ca pentru esantionul 2 durata bolii intre 1 si 5 ani nu s-au constatat legaturi semnificative statistic intre nivelul stresului si cel al anxietatii.

Aceasta se poate datora efortului acomodarii psihice la boala si precum si eforturilor de   adaptare sociala si mecanismelor defensive si de coping pasiv negare, pasivitate mintala, pasivitate comportamentala. Este posibil ca dupa o vechime a bolii mai mare de 5 ani, relevarea ritmului redus al vindecarii, precum decât psoriazis tratate spital afectarea calitatii vietii sau posibile agravari, sa devina surse anxiogene crescute.

Aceasta duce la exacerbarea corelatelor fiziologice ale anxietatii ceea ce devine sursa suplimentara de stres si la stres de anticipatie cu privire la noi recidive ale bolii sau posibile agravari ale acesteia. Psoriazisul nu mai este aparut asemenea, pot aparea resemnarea sau sentimente de neputinta, care determina reducerea eforturilor de adaptare si de adecvare la o imagine Psoriazisul nu mai este aparut acceptata.

Acest comportament poate duce la   anxietate si poate influenta nivelul stresului perceput. In ceea ce priveste anxietatea totala, ea prezinta aceeasi dinamica click here care o prezinta si cea manifesta.

Aceasta ne indreptateste sa credem in conditiile in care nu exista o corelatie semnificativa intre anxietatea voalata si stresul perceput subiectivca are aceeleasi potentiale surse ca si anxietatea manifesta, care o influenteaza.

Acest fapt poate fi interpretat ca un recul somatopsihic datorat atat conditiei medicale aferente bolii de psoriazis, dar si faptului ca somatizarea nu ofera pe timp indelungat o solutie reala pentru inlaturarea sursei refulate continutului cognitiv refulat a anxietatii, care e posibil sa Psoriazisul nu mai este aparut stat la originea manifestarilor simptomatologice ale bolii.

Aspectele descrise si explicate pana acum ne indreptatesc sa afirmam ca, in conformitate cu enuntul acestei ipoteze de lucru, la pacientii diagnosticati cu psoriazis, relatia dintre anxietate si stresul perceput subiectiv este influentata de vechimea bolii.

Nivelul stresului perceput subiectiv difera in functie de vechimea bolii. Pentru testarea celei de-a treia ipoteze am verificat semnificatia statistica a diferentelor intre mediile nivelului de stres perceput subiectiv pentru cele trei esantioane. Valorile mediilor pentru variabila „Stres perceput subiectiv” sunt prezentate in tabelul 3: Mediile si abaterile standard ale variabilei „Stres perceput subiectiv” pentru cele trei esantioane de subiecti. In continuare, am determinat valoarea statisticii care urmeaza legea Fisher-Snédecorpentru a Psoriazisul nu mai este aparut daca, variabilitatea intergrupala este una semnificativa statistic, respectiv, daca din punct de vedere al nivelului stresului subiectiv perceput, cele trei esantioane constituite pe criteriul duratei bolii pot fi considerate ca facand parte din populatii diferite, adica au medii diferite.

Rezultatul este redat in Tabelul 4. Compararea nivelului stresului perceput subiectiv intre Psoriazisul nu mai este aparut de psoriazis cu durate diferite ale bolii.

In plan psihologic, acest fapt releva o diferenta a tensiunii psihice suportate de bolnavi in functie de vechimea durata bolii, iar mediile nivelului de stres – in descrestere continua – descriu o diminuare a acestei tensiuni psihice, fapt ce se poate datora, acomodarii cu statutul de bolnav si consecintele acestuia. Nivelul stresului perceput depinde si de noutatea situatiei stresante reprezentata de boala psoriazis si de perceptia capacitatii subiectilor Psoriazisul nu mai este aparut a-i face fata.

Cu cat vechimea durata bolii este mai mare, repetarea puseelor nu mai reprezinta o noutate, maladia nu mai este perceputa ca incontrolabila si cu consecinte Psoriazisul nu mai este aparut. Pacientii invata sa-si gestioneze boala, se acomodeaza cu simptomele ei si procedurile de tratament, precum si cu imaginea de sine modificata de boala.

In plus ei invata mai bine sa gestioneze si relatiile sociale si familiale afectate de maladie. Prin cresterea adaptarii sociale si familiale, nivelul perceput subiectiv al stresului scade, stiut fiind ca relatiile sociale pozitive duc la relaxare si scaderea activitatii simpatoadrenale. Totodata are loc si adaptarea familiei Psoriazisul nu mai este aparut a celorlalti apropiati la boala Psoriazisul nu mai este aparut, ceea ce poate avea efect benefic asupra acestuia.

O alta cauza ar putea fi valorizarea aspectelor secundare pozitive ale bolii, mai ales in plan social si familial, prin reducerilor tracasarilor zilnice datorita menajarii pacientului de catre familie si alte persoane din anturajul Psoriazisul nu mai este aparut, atentia si afectiunea sporita aratata acestuia. Media mai mare a stresului perceput subiectiv la esantionul 1 durata bolii mai mica de 1 an se poate datora si impactului diagnosticului, tracasarilor cotidiene care e posibil sa fi contribuit la manifestarea simptomatologica a bolii.

De asemenea pot interveni evenimente declansatoare de stres care sa contribuie la manifestarea bolii, care nu au fost Psoriazisul nu mai este aparut in scala evenimentelor de viata, dar pe care pacientul sa le fi perceput ca traumatizante. Efectul acestor factori care initial pot contribui la perceperea unui nivel crescut de stres, se poate atenua cu timpul sau poate chiar disparea, ducand la diminuarea link perceput subiectiv.

In continuare am verificat semnificatia diferentei mediilor pentru fiecare pereche de esantioane cu ajutorul testului Frezultatul fiind prezentat in tabelul 5. Semnificatia statistica a compararii mediilor pentru nivelul stresului perceput intre esantionul 1 durata bolii mai mica de 1 an si esantionul 2 durata bolii cuprinsa intre 1 si 5 ani.

Din punct de vedere psihologic acest fapt semnaleaza o reducere majora a stresului dupa prima etapa a bolii. La baza acestei reduceri pot sta factori ca depasirea socului reprezentat de impactul diagnosticului, precum si acomodarea cu statutul de bolnav, imaginea de sine si limitarile induse in planul vietii familiale sau profesionale.

Urmatoarea comparatie este cea intre Esantioanele 2 durata bolii cuprinsa intre 1 si 5 ani si 3 durata bolii mai mare de 5 anisi a dat rezultatele prezentate in Tabelul 6: Semnificatia statistica a compararii mediilor pentru nivelul stresului perceput intre esantionul 2 durata bolii cuprinsa intre 1 si 5 ani si esantionul 3 psoriazis și pește bolii peste 5 ani.

In continuare, nivelul stresului perceput subiectiv pastreaza o tendinta descrescatoare, semnificativa statistic, desi ceva mai atenuata decat diferenta constatata intre esantionul 1 durata bolii mai mica de 1 an si esantionul 2 durata bolii intre 1 si 5 ani. Un posibil mecanism prin care nivelul stresului se diminueaza in timp este tocmai cel ce a generat boala, respectiv somatizarea conflictelor intra- sau inter-psihice. Acest proces de evitare a prelucrarii psihice a conflictelor are drept rezultat evitarea cresterii tensiunii psihice prin canalizarea ei spre organul somatic, si, implicit a stresului perceput subiectiv.

Astfel, boala insasi contribuie la mentinerea unui echilibru de compromis intre consecintele invalidante si beneficiile secundare. Totusi scaderea nivelului stresului nu mai este foarte puternica, deoarece nerezolvarea conflictului intra- sau inter-psihic continua totusi Psoriazisul nu mai este aparut tensioneze pacientul, iar beneficiile obtinute de pe urma statutului de bolnav in primii ani, se pot diminua ulterior, datorita acomodarii obiectelor de pe urma carora pacientul beneficia.

A treia comparatie intre nivelul de stres perceput de bolnavii din esantionul 1 Psoriazisul nu mai este aparut bolii mai mica de 1 an si cei din esantionul 3 durata bolii mai mare de 5 ani confirma constatarile din primele doua comparatii, asa cum se poate constata din tabelul 7: Semnificatia statistica a compararii mediilor pentru nivelul stresului perceput intre esantionul 1 durata bolii mai mica de 1 an si esantionul 3 durata bolii peste 5 ani.

Media stresului perceput subiectiv mai mare a primului esantion durata bolii mai mica de 1 an poate fi pusa pe seama impactului diagnosticului si tracasarilor zilnice care posibil sa fi contribuit la declansarea bolii. Faptul ca media nivelului de stres perceput subiectiv este mult mai mica la esantionul 3 durata bolii mai mare decat 5 ani se poate datora adaptarii la statutul de bolnav si   acomodarii cu afectarea indicilor calitatii vietii, pacientul avand deja experienta in a functiona mai bine pe toate planurile vietii sale.

In concluzie putem afirma ca exista diferente semnificative statistic atat intre Esantionul 1 si 2, 2 si 3, cat si intre Esantionul 1 si 3 in ceea ce priveste nivelul stresului perceput subiectiv, ceea ce confirma ipoteza de lucru propusa.

Strategiile de coping cu care coreleaza liniar stresul perceput subiectiv difera in functie de vechimea bolii. Pentru testarea acestei ipoteze am verificat legaturile existente intre strategiile de coping si nivelul stresului Psoriazisul nu mai este aparut, precum si semnificatia statistica a acestora.

Rezultatele pentru ]ntregul lot sunt redate in Tabelul 3. Coeficientii de corelatie liniara intre variabila „Stres perceput subiectiv” si variabilele chestionarului C.

CA – Coping activ                                                   A – Acceptare. P – Planificare                                                            N – Negare. EAC – Eliminarea activitatilor concurente                    DE – Descarcare emotionala. RDLA – Retinerea de la actiune                                  OSR – Orientarea spre religie.

CSSI – Cautarea suportului social instrumental            PM – Pasivitate mintala. CSSE – Cautarea suportului social emotional              PC – Pasivitate comportamentala. RP – Reinterpretare pozitiva                                       RLAM – Recurgerea la alcool, medicamente. Se observa o legatura semnificativa cu variabila „Nivelul stresului perceput subiectiv” pentru urmatoarele variabile: Se poate constata o corelatie pozitiva semnificativa la un prag de.

Negarea existentei stresorului nu elibereaza de tensiunile acumulate Psoriazisul nu mai este aparut plan inconstient, ceea ce poate alimenta un feed-back pozitiv, declansand sau accentuand prin mecanismul psihosomatic simptomele   bolii. Ea poate fi in legatura cu un eu imatur, slab, neurotic, incapabil de adaptare la realitatile vietii, aflat la Psoriazisul nu mai este aparut anxietatii crescute resimtite de acesti pacienti.

Totodata relatia poate functiona si in sens invers, cu cat nivelul stresului perceput subiectiv este mai mare, cu atat pacientul poate apela mai mult la negare ca mecanism de coping, in lipsa unora link functionale. Orientarea catre aceasta strategie de coping poate fi determinata de o structura de personalitate mai neurotica, irationala. Bei folie psoriazis Fachblatt acest fel se poate creea un cerc vicios ce se autointretine si intretine boala.

Pasivitatea comportamentala este o alta strategie de coping disfunctionala, ce presupune   renuntarea din start la lupta, evitarea confruntarii cu agentii stresori. Acestia pot fi perceputi de pacienti ca depasindu-le resursele, instalandu-se un sentiment de neajutorare.

Acesta poate fi invatat de pacient de-a lungul existentei sale, in special in cazul unei structuri neurotice, imature, cu resurse energetice putine si rapid epuizabile. Persoanele neurotice sunt predispuse spre perceperea stimulilor negativi din mediu si la evaluarea acestora ca fiind negativi, ceea ce creeaza o tensiune psihica crescuta, care acumulata in timp duce la uzura psihica intensa.

Astfel pot scadea capacitatea de rezolvare a problemelor si de a-si insusi strategii de coping eficiente, mai ales a celor active, ceea ce duce la o capacitate de adaptare deficitara. In aceste conditii confruntarile repetate cu stresorii se soldeaza cu esec, ceea ce duce in timp la   descurajare si refugiul in pasivitate. Totodata trebuie avuta in vedere si predispozitia spre pasivitate si nu spre activism a structurilor neurotice de personalitate, precum si tendinta unora dintre acesti pacienti de a compensa aceste tendinte innascute pe care nu le pot accepta, cu un activism crescut, impotriva Psoriazisul nu mai este aparut lor, ceea ce le creste nivelul de stres.

Un fenomen similar apare la acele persoane imature, predispuse la o dramatizare excesiva prin descarcari emotionale intense a afectivitatii negative, aceste manifestari presupunand ele insele trairi ce produc tensiuni suplimentare si focalizeaza asupra aspectelor dramatice ale bolii sau ale celorlalte situatii stresante. Aceste strategii nu mai lasa loc si energie pentru cautarea de solutii constructive. In ciuda orientarii cathartice in psihologie, cercetarile din ultimii ani au relevant faptul ca folosirea descarcarii emotionalitatii negative ca strategie de coping nu face decat sa intretina, ba mai mult sa creasca afectivitatea negativa si nu sa o diminueze.

Prin urmare cu cat pacientii opteaza mai mult pentru aceasta strategie, nu fac decat sa isi autointretina si chiar sa isi mareasca stresul. Aceasta duce la cresterea agresivitatii neexprimate si in cele din urma la intoarcerea ei impotriva propriei persoane si declansarea bolii, iar ulterior la exacerbarea simptomelor acesteia. Stresul la randul sau determina o persoana imatura, irationala, instabila emotional sa isi sporeasca si intensifice   manifestarile de descarcare a afectelor negative, solutie neconstructiva ce duce la Psoriazisul nu mai este aparut stresului perceput si inchiderea cercului.

De altfel din tabelul 3 se poate constata ca intre descarcarea emotionala si nivelul stresului perceput subiectiv corelatia este pozitiva si semnificativa, dar si cea mai puternica, deci cea mai nociva, furia si agresivitatea orientate initial asupra unui obiect exterior intorcandu-se impotriva propriei persoane prin declansarea simptomelor somatice cu dublu rol: Desi este o foarte buna strategie de coping la stres, orientarea spre religie in cazul pacientilor cuprinsi in aceasta cercetare nu pare o solutie prea constructiva.

Ea poate influenta stresul perceput de bolnav pe doua cai diferite. Prima este aceea ca Psoriazisul nu mai este aparut intr-o actiune divina presupun un grad mai redus de control asupra evolutiei lucrurilor decat actiunile personale, ce pot fi influentate mai direct, cu un feed-back mai bun. Aceasta relativa lipsa a controlului nemijlocit implica un grad mai crescut de incertitudine, si, de aici, un nivel mai ridicat al stresului.

A doua directie prin care orientarea spre religie poate influenta nivelul de stres perceput subiectiv este data de accentuarea fortei supra-eului specifica acestui tip de comportament. Presiunile la care este supus un eu slab in permanenta atat Psoriazisul nu mai este aparut partea instantei sinelui, cat si a supra-eului, cresc astfel, accentuand sentimentul de culpabilitate si implicit senzatia de disconfort tradusa in stresul perceput subiectiv.

Relatia poate functiona si in sens invers, cu cat stresul perceput este mai mare si pacientul se simte mai lipsit de resurse pentru a-i face fata, cu atat se refugiaza mai mult in religie, intr-un mod pasiv insa, neeficient.

In continuare am verificat existenta unei legaturi intre nivelul de stres perceput al fiecarui esantion si tipurile de strategii de coping adoptate de acestea. In Tabelul 4 sunt redati coeficientii de corelatie rezultati. Nivelul stresului perceput subiectiv. EAC – Eliminarea activitatilor concurente             DE – Descarcare emotionala. Rezultatele au relevat de psoriazis pentru remediu mâncărime corelatii ale scalei de stres perceput subiectiv: Fiind vorba de pacienti aflati la debutul bolii in primul an de boala – la primul sau al doilea puseu putem conchide ca acesti pacienti se afla intr-un stadiu de furie, care isi poate avea originile in doua surse.

Una poate fi furia arhaica impotriva obiectului initial de atasament, extinsa ulterior si impotriva celorlalte potentiale obiecte de atasament, ceea ce a dus la declansarea bolii. Cealalta poate fi impactul diagnosticului de psoriasis ca   boala cronica invalidanta. Aceasta denota ca nu centrarea pe statutul de bolnav este preponderenta la debutul bolii in relatie cu perceptia subiectiva a stresului, ci emotionalitatea negativa extrem de puternica, precum si intretinerea si chiar cresterea ei prin asa-zisa “descarcare”.

Anuntarea diagnosticului de psoria zis ca boala cronica invalidanta intr-un mod inabil de catre medic, precum si insuficienta informare a pacientului pot determina cresterea afectivitatii negative a acestuia si tendinta crescuta de descarcare a ei, ceea ce nu face decat sa o intretina si sa o mareasca.

De asemenea furia neexprimata impotriva obiectului initial de atasament, care paraziteaza ulterior si Psoriazisul nu mai este aparut cu potentiale noi obiecte de atasament, in aceasta perioada poate atinge nivelul critic ducand la declansarea simptomelor maladiei.

Acestea in ordinea decrescatoare a corelatiei cu stresul perceput subiectiv sunt: Ea se Psoriazisul nu mai este aparut la refuzul de a crede ca stresorul exista sau la Psoriazisul nu mai este aparut intreprinse care ignora stresorul ca si cum nu ar fi real.

Desi o serie de cercetari releva corelatii mai degraba pozitive intre negare si starea de sanatate, inclusiv cea de sanatate psihica, iar   in cazul anumitor boli cum ar fi cancerul si in operatiile pe cord deschis, procentul de supravietuire si recuperare din boala go here fost mai mare la pacientii care utilizau negarea dupa diagnostic si tratament, decat la cei care reactionau cu lipsa de speranta Baban,in cazul pacientilor cu psoriazis acest mecanism de defensa nu pare sa aiba efecte pozitive, cel putin nu la aceasta vechime a bolii.

Acest lucru este posibil sa fie valabil si Psoriazisul nu mai este aparut caracterului de boala cronica a psoriazisului, strategiile evitative fiind productive doar pe termen scurt, deoarece ele nu duc la rezolvarea problemei.

Astfel, cu cat se simt mai stresati acesti pacienti apeleaza click the following article mai mult la negare ca mijloc de autoprotectie. Aceasta nu inlatura insa Psoriazisul nu mai este aparut obiectivabile ale bolii cu tot disconfortul lor si al tratamentului, si consecutiv, nu inlatura nici afectarea celorlalti indici ai calitatii vietii sociale, sexuale, familiale, Psoriazisul nu mai este aparut etc.

Negarea s-a dovedit total contraproductiva in faza de percepere si interpretare a simptomelor Contrada, Leventhal, O ’ Leary,apud. Avand in vedere ca testarea pacientilor a avut loc in momentul declansarii unui nou puseu al bolii, este posibil ca acest lucru sa http://switchonswitchoff.org/psoriazis-i-lapte-de-capr.php la corelatia pozitiva foarte puternica dintre stresul perceput subiectiv si acest mecanism de aparare.

Pe de alta parte negarea problemelor si conflictelor psihologice care ar putea sta la declansarea bolii nu duce la rezolvarea acestora si este posibil ca beneficiile secundare bolii, pe care pacientul ar fi vrut inconstient sa le obtina prin somatizare, sa nu apara, ceea ce duce la cresterea tensiunii psihice, deci a stresului perceput subiectiv.

Daca despre primul lot de pacienti, aflati la debutul bolii, am putea spune ca se afla intr-un stadiu de furie, despre acest al doilea lot de pacienti, cu vechimea bolii cuprinsa intre 1 si 5 ani, putem spune ca se afla intr-un stadiu de negare, de altfel firesc in procesul de adaptare la o boala cronica. Ea identifica o tactica de evitare a confruntarii cu problema prin imersia in alte activitati, refugiul in somn klassische sare de baie pentru psoriazis die. Este tendinta opusa celei de eliminare a activitatilor concurente, manifestate la primul esantion format din pacienti aflati la debutul bolii.

Centrarea in faza de furie, pe boala si just click for source ei, confruntarea cu faptul ca este o maladie cronica, incurabila, ceea ce duce la descarcari ale afectivitatii negative care insa in loc sa o scada, o intretin si chiar o maresc, slabesc forta unui eu si asa insuficient de capabil de adaptare, determinand evadarea Psoriazisul nu mai este aparut lupta in pasivitate mintala.

Pe de alta parte simptomele psoriazisului ii permit pacientului sa se refugieze in boala, ca o imersie intr-o alta “activitate” care poate sa ii deturneze atentia de la conflictul psihic ce sta la baza bolii. Pasivitatea mintala insemna ca subiectul nu se mai preocupa constient de problema, dar aceasta nu inseamna ca in inconstient aceasta nu continuua sa existe si sa “lucreze”, determinand cresterea stresului perceput subiectiv.

Cel putin pentru conflictul nevrotic care sta la baza declansarii simptomelor bolii, pasivitatea mintala nu se dovedeste o solutie pentru diminuarea stresului.

Una din sursele de stres o constituie, in acest caz, tocmai lupta impotriva constientizarii situatiei problematice si a consecintelor acesteia, ceea ce presupune un efort si un consum energetic intr-un Psoriazisul nu mai este aparut ineficient. Aceasta strategie de coping este similara conceptului de neajutorare, ce caracterizeaza structurilor neurotice, anxioase.

Corelatia dintre pasivitatea   comportamentala si here subiectiva a stresului releva sentimentul de neajutorare trait de acesti pacienti in Psoriazisul nu mai este aparut lor cu boala si cu conflictele nevrotice ce stau la baza ei. Se observa de asemenea o atitudine de o renuntare lupta datorita perceptiei propriei incapacitati de a face fata situatiei, ideea prevalenta fiind aceea a unei Psoriazisul nu mai este aparut fara iesire, ce depaseste resursele bolnavului, si, deci, un pericol iminent care nu poate evolua decat spre o inrautatire a contextului existent.

Aceasta poate semnifica adaptarea Psoriazisul nu mai este aparut la   boala, cu acceptarea statutul lor de bolnavi de psoriazis, cu imaginea de sine aferenta si totodata trecerea la un stadiu proactiv social si solicitarea de sfaturi, informatii, ajutor, deci trecerea la o strategie de coping activa, ceea ce are ca rezultat scaderea stresului perceput subiectiv.

Aspectele evidentiate mai sus sunt o confirmare a celei de a patra ipoteze, relatia dintre strategiile de coping abordate de tratament forum psoriazis pacientii cu psoriasis diferind in functie de vechimea bolii si etapele de adaptare la aceasta: Pe baza click to see more cercetarii efectuate pe pacientii cu psoriazis vulgar asistati in Clinica Universitara de Dermato-Venerologie Timisoara, putem formula urmatoarele concluzii: In urma calcularii coeficientilor de corelatie liniara intre “neuroticism” si “stresul perceput subiectiv” pe intregul lot si separat pe cele trei esantioane, putem spune ca intre cele doua variabile exista o corelatie liniara semnificativa.

Desi, datorita adaptarii la boala, aceasta corelatie slabeste pe masura ce durata bolii creste, ea ramane suficient de puternica   incat sa putem spune ca ipoteza 1 s-a confirmat.

Potrivit premiselor teoretice expuse in prima Psoriazisul nu mai este aparut a lucrarii, acest fapt poate fi pus pe seama conflictului intre nevoia de a stabili o relatie afectiva de simbioza chiar prin contact dermic resimtita de acest tip de bolnavi si incapacitatea acestora de-a stabili asemenea relatii, datorita experientelor negative din perioada cea mai timpurie de dezvoltare, care au determinat o reactie adversiva fata de asemenea tentative din teama de o noua dezamagire.

Totodata, putem afirma ca neuroticismul, in virtutea corelatiei rezultate din aceasta cercetare, modeleaza tipul de reactie la Psoriazisul nu mai este aparut, respectiv strategiile de coping, influentand astfel nu numai aparitia bolii psihosomatice, dar si evolutia acesteia.

Acest aspect al eficientei personale face Psoriazisul nu mai este aparut, la randul sau, la costurile sociale aferente ale psoriazisului, dincolo de cele referitoare strict la tratamentul medicamentos, fapt ce necesita o reevaluare a conceptiei asupra bolilor psiho-somato-psihice in general, si asupra psoriazisului, in particular. In urma calcularii coeficientilor de corelatie liniara intre variabilele “anxietate” si “perceptia subiectiva a stresului”, se constata corelatii semnificative statistic intre stresul perceput subiectiv si anxietatea manifesta si intre stresul perceput subiectiv si anxietatea totala, pentru esantioanele 1 durata bolii gegen Cum de a vindeca psoriazis pe corp la domiciliu den mica de 1 an si 3 durata Psoriazisul nu mai este aparut mai mare de 5 ani.

Aceasta releva o Psoriazisul nu mai este aparut a relatiei dintre anxietate si stresul perceput subiectiv in functie de vechimea durata bolii, datorate probabil propriilor nuclee conflictuale intrapsihice, impactului initial al diagnosticului, ritmului redus al vindecarii, recidivelor bolii, strategiilor de adaptare diferite adoptate de pacienti pe parcursul anilor de boala,   precum si lipsei de eficienta a mecanismului somatizarii in ceea ce priveste reducerea anxietatii pe termen lung, ceea ce confirma ipoteza 2.

Datorita incapacitatii de a investi psihic continuturilr anxietatii, pacientii le transforma direct in simptome somatice, acestea dobandind la randul lor valoare de factori stresori. In urma compararii prin metoda ANOVA a mediilor stresului perceput click here pe cele   trei esantioane cuprinse in cercetare, se constata ca acesta scade cu cat boala este mai veche relevand o anumita acomodare la statutul de bolnavceea ce confirma si cea article source treia ipoteza.

In urma calcularii coeficientilor de corelatie intre “stresul perceput subiectiv” si strategiile de coping, putem concluziona ca si ipoteza 4   s-a confirmat, relatia dintre strategiile de coping abordate de pacientii cu psoriasis diferind in functie de vechimea bolii.

Pe lotul total s-au obtinut corelatii pozitive si semnificative intre “perceptia subieciva a stresului” si “negare”, “descarcare emotionala” si “orientare spre religie”, ceea ce sugereaza un stil de coping preponderent pasiv al pacientilor Psoriazisul nu mai este aparut psoziazis. Sub influenta bolii se produc modificari ale acestuia. Pacientii din primul lot vechimea bolii mai mica de 1 an trec printr-o faza de furie in care boala le acapareaza intreaga atentie si in care isi descarca afectivitatea negativa und pubis psoriazis unter de impactul diagnosticului.

Aceste strategii de coping sunt insa ineficiente stiut fiind faptul ca afectivitatea negativa prin descarcare nu diminueaza ci creste. Pacientii din lotul al doilea vechimea bolii ani se refugiaza intr-o faza de negare si pasivitate mintala si comportamentala, datorita sentimentelor de neajutorare si neputinta generate de solicitarile care le depasesc puterea de adaptare. Cei din lotul 3 vechimea bolii peste 5 ani reusesc deja sa se adapteze la conditia de boala cronica invalidanta, trecand la o etapa de acceptare, proactiva social, ceea ce are drept rezultat diminuarea stresului perceput subiectiv.

Rezultatele acestei cercetari pledeaza pentru o abordare diagnostica psihosomatica si pentru utilizarea terapiei psihologice complementar tratamentului alopat. In acest sens, ar fi utila cooptarea psihologilor si a familiei pacientului in procesul de tratament. Pot fi folosite in functie de necesitati, psihoterapia individuala, familiala, de grup, consilierea familiala, cursurile de management al stresului, terapiile de relaxare. De asemenea pot fi organizate grupuri de support pentru pacientii cu psoriazis.

Ca obiective majore trebuie avute in vedere strategiile de prevenire sau atenuare a stresului psihic tehnicile de management al stresuluiantrenamentul pentru confruntarea cu stresul psihic stress inoculation techniquesantrenamentul asertiv, insusirea tehnicilor de rezolvare de probleme si luare a deciziilor, imbunatatirea comunicarii si antrenament pentru exprimarea afectivitatii, tehnici de relaxare si meditatie training autogen – metoda Schultz, tehnica biofeed-backinfluentarea efectiva a simptomelor psihosomatice tehnici imagisticeprecum si a unor trasaturi de personalitate vulnerabilizante la stresul psihic anxietate, neuroticism etc.

Sugeram ca forme consacrate deja in psihosomatica, tehnicile de relaxare, consilierea si psihoterapia cognitiv-comportamentala precum, tehnicile experientiale, terapia sistemica de familie. Tehnicile experientiale ar fi extrem de utile pentru acceptarea imaginii de sine modificate de boala, pentru problemele de constientizare si exprimare a afectivitatii pozitive si negative si actionarea asupra propriei agresivitatii.

Tehnicile cognitiv-comportamentale ar fi utile pentru tratarea anxietatii, atenuarea predispozitiei persoanelor neurotice de a percepe preponderent stimuli negativi, pentru imbunatatirea gestionarii stresului, a capacitatii de rezolvare de probleme si luare de decizii, a capacitatii de comunicare si asertivitatii, pe scurt pentru imbunatatirea competentelor pacientilor de a se confrunta cu viata, ceea ce ar genera atenuarea stresului.

Tehnicile de relaxare sunt extrem de utile pentru a-i invata pe pacienti sa isi gestioneze corelatele fiziologice ale starilor de anxietate, ceea ce duce la scaderea anxietatii. Alaturi de tehnicile de consiliere sau terapie individuala, consideram importanta creearea unor grupuri click here sustinere saptamanale sau cel putin lunare pentru pacientii cu psoriazis.

Beneficiile ar consta in cresterea stimei de sine, sustinerea emotionala din partea membrilor grupului intr-un mediu securizant, format din persoane cu probleme similare, informare reciproca si schimb de experienta, imbunatatirea abilitatilor sociale si de oferire de suport, afectiune. Un aport deosebit l-ar putea avea consilierea de familie. Membrii familiei pacientului cu psoriasis trebuie invatati sa il incurajeze si sa il valorizeze, sa ii ofere afectiune in asa fel incat sa nu se simta respins si respingator.

Consilierea pe probleme sexuale ar putea fi necesara si utila, viata intima a bolnavului de psoriazis fiind deseori profund afectata. De asemenea membrii familiei bolnavului de psoriazis, in cazul comorbiditatii cu o nevroza, sau in cazul unei personalitati imature, trebuie invatati sa il ajute sa se dezvolte, sa dobandeasca noi competente, prin stabilirea de responsabilitati sarcinile de zi cu zi pentru acesta, deoarece o conduita hiperprotectiva nu-i permite sa se dezvolte, ci din contra il determina sa persiste in nevroza sa.

Tot in acest sens este necesara imbunatatirea comunicarii in familie, a functionalitatii acesteia si asigurarea unui mediu securizant si afectuos. In ceea ce priveste limitele acestei cercetari, ar fi de mentionat faptul ca, data fiind prevalenta redusa a acestei boli in judetul Timis, repartitia pe sexe si existenta unei game deosebit de largi de forme morfologice si topografice ale psoriazisului, esantionarea nu a fost facuta si in functie de aceste criterii.

Abordarea caracterului psihosomatic al acestei maladii tinand cont si de   aceste criterii, ar fi putut permite aprofundarea studiului fenomenelor care au facut obiectul acestei cercetari, precum si a altor aspecte.

Posibile directii de continuare a acestei cercetari sunt studiul si explicarea fenomenelor observate prin intermediul mecanismelor de adaptare la boala si in general, la stres. O alta directie o constituie abordarea psoriazisului in functie de formele morfologice si topografice ale bolii, gravitatea simptomelor precum si caracterul ciclic sau continuu al bolii. Interesant ar fi un studiu comparativ pe sexe, privit si prin prisma afectarii imaginii de sine, stiut fiind faptul ca imaginea Psoriazisul nu mai este aparut sine a femeii este mai validata social din punctul de vedere al tegumentului.

Maria TrebenStresul de toate zilele, Buc. Roxana CapotescuStresul ocupational, Ed. Annie PaysanCum tratam stresul, Ed. Tim HindleCum sa reducem stresul, Ed. Talbott ShownHormonul stresului, efecte si solutii, Ed. Patrick LogeranCum sa te aperi de stres, Ed. BoenischManualul suferindului de stres, Ed. Cate KeenanCum sa controlezi stresul, Ed. Sorin EneCum reactionam la stres, tulburari psihice somatoforme si disociative, Ed. Aagache AnamariaPsoriazisul, Ed. Indicatorii statistici de start ai cercetarii pentru Esantionul 1 bolnavi cu durata bolii mai mica de 1 an.

A – Anxietate voalata                                        CA – Coping activ. B – Anxietate manifesta                                    P – Planificare. Q3 – Constiinta de sine                                      RDLA – Retinerea de la actiune. C – Forta Eului                                                  CSSI – Cautarea suportului social instrumental. L – Propensiunea Psoriazisul nu mai este aparut                               CSSE – Cautarea suportului social emotional.

O – Culpabilitate                                                A – Acceptare. Q4 – Tensiune ergica                                         N – Negare. DE – Descarcare emotionala. OSR – Orientarea spre religie. PM – Pasivitate mintala. PC – Pasivitate comportamentala. RP – Reinterpretare pozitiva. RLAM – Recurgerea la alcool, medicamente. Indicatorii statistici de start ai cercetarii pentru Esantionul 2 bolnavi cu durata bolii intre 1 si 5 ani. Indicatorii statistici de start ai cercetarii pentru Esantionul 3 bolnavi cu durata bolii mai mare de 5 ani.

Incercuiti acele evenimente care s-au intamplat in ultimul an in viata dvs. Scala de Perceptie Subiectiva a Stresului.

Mai jos sunt prezentate o serie de propozitii. Cititi-le pe rand, mentionand in Psoriazisul nu mai este aparut masura se potriveste fiecare dintre ele cu starea dvs. Din ultimele sase lui. Punand in fata fiecarei propozitii unul din numerele de pe scalaa caror semnificatie este: In aceste foi veti gasi 40 de intrebari cu privire la greutatile pe care cea mai mare parte Psoriazisul nu mai este aparut oameni le intampina uneori in viata.

Ar fi foarte util, pentru a va putea intelege, sa dati un raspuns absolut sincer la fiecare punct, marcand fie Psoriazisul nu mai este aparut, fie NU-ul, etc.

Dupa cum vedeti fiecare punct este prezentat in realitate sub forma unei fraze. Veti arata felul in care acesta se aplica la dvs. Imi place sa ma plimb         DA              LA OCAZII                   NU. Exista o casuta la mijloc pentru cazul cand nu ati putea sa raspundeti in mod categoric DA sau NU ; utilizati aceasta casuta cat mai putin posibil.

As prefera sa petrec o seara                        A              INTRE CELE DOUA          B. A discutand cu prietenii B la cinema.

Aproximativ jumatate din probele pe care le veti gasi duc la alegerea intre A si B ca in exemplul de mai sus. B este intotdeauna la dreapta. Tineti minte ca nu trebuie sa utilizati raspunsul ,Intre cele doua sauNesigur , decat daca va este imposibil sa alegeti intre A si B.

Nu sariti nici o problema, raspundeti bine la fiecare, printr-un singur raspuns. Vor fi absolut confidentiale. Raspundeti imediat la fiecare intrebare, in functie de ceea ce ganditi chiar in clipa aceea si nicidecum ceea ce ati gandit in saptamana trecuta sau in mod obisnuit. Este posibil sa fi raspuns altadata la intrebari asemanatoare ; dvs. Raspundeti ceea ce simtiti in momentul de fata.

Cea mai mare parte a oamenilor termina in 5 minute ; unii in 10 minute. Imediat ce le-ati completat in totalitate. Imediat ce examinatorul va va spune, intoarceti foaia si incepeti.

ASTEPTATI SEMNALUL DE INCEPERE. Faptul ca unii oameni Psoriazisul nu mai este aparut o parere buna despre mine nu ma impiedica sa fiu perfect linistit.

Inainte de a-mi da o parere, obisnuiesc sa astept pana cand sunt sigur ca ceea ce spon este corect. Am tendinta sa ma las cuprins de sentimental de gelozie. Daca ar fi sa-mi reancep viata: Imi admir parintii in toate imprejurarile importante. MI-e neplacut sa aud ca mi se raspunde ,nu, chiar atunci cand stiu ca ceea Psoriazisul nu mai este aparut cer este imposibil. Am indoieli asupra sinceritatii oamenilor care se arata fata de mine mai prietenosi decat m-as fi asteptat.

Atunci cand parintii sau cei care m-au crescut imi dadeau ordine sau ini cereau sa-i ascult: Au fost intotdeauna rezonabili; B. Deseori n-au fost rezonabili. Am mai multa nevoie de prietenii mei decat s-ar parea ca au ei de mine. Sant sigur ca as putea sa-mi adun fortele pt. Cand eram mic, mi-era frica de intuneric. Mi se spune uneori, ca imi tradez prea usor emotia prin glas si prin comportament. Daca oamenii ar profit ape nedrept de amabilitatea mea: Ma simt jignit si nu le-o iert;B.

Uit imediat si ii iert. Criticile pe care mi le aduc oamenii. Mi se intampla deseori sa ma infurii cu usurinta impotriva oamenilor. Ma simt nelinistit ca si cand asi dori ceva fara sa stiu ce. Ma intreb uneori Psoriazisul nu mai este aparut oamenii carora le vorbesc sant intr-adevar interesati de ceea ce spun.

N-am simtit niciodata vreo indispozitie precisa ca de pilda: Discutand cu anumite personae, ma simt atat de stingherit incat abia indraznesc sa scot o vorba. A tunci cand am cava de facut, cheltuiesc mai multa energie decat majorita-tea oamenilor, deoarece fac totul cu multa incordare. Imi impun sa nu fiu distrat si sa uit amanuntele.

Oricat de grele si neplacute ar fi piedicile, intotdeauna perseverez si nu parasesc intentiile cu care am pornit. In situatii grele, am tendinta sa fiu agitat si dezorientat. Din cand in cand am vise foarte puternice care imi tulbura somnul. Am intotdeauna suficienta energie atunci cand ma aflu in fata unei dificultati.

Uneori nu ma pot impiedica de a numara diferite lucruri, desi o fac fara niciun rost. Majoritatea oamenilor sunt putin ciudati cu toate ca nu le place sa recunoasca acest lucru. Cand fac o gafa in societate sunt in stare sa o uit imediat. Ma simt ursuz si nu vreau sa vad pe nimeni: A deseori; B uneori. Atunci cand imi merge prost, aproape ca-mi vine sa plang.

Chiar atunci cand ma aflu in mijlocul oamenilor am sentimental singuratatii mele si a lipsei mele de valoare. Ma trezesc noaptea si mi-e greu sa adorm din nou din cauza preocuparilor mele.

In general fac fata oricare ar fi greutatile care imi stau in cale. Ma simt uneori vinovat si am remuscari pt. Nervii mei sant atat de incordati incat cel mai mic zgomot de pilda Psoriazisul nu mai este aparut scartait de usa, mi se pare de nesuportat si ma face sa tresar.

Daca ceva ma tulbura in mod special, imi regasesc de obicei calmul cu usurinta. Mi se intampla sa tremor sau sa transpire atunci cand ma gandesc la o Psoriazisul nu mai este aparut grea pe care trebuie s-o indeplinesc. In mod obisnuit adorm usor, in cateva minute, Psoriazisul nu mai este aparut ce ma culc. Uneori resimt o stare de tensiune sau de agitatie gandindu-ma la lucruri care m-au preocupat si interesat putin inainte.

Mai jos aveti enumerate o serie de fraze care exprima modul in care oamenii simt sau actioneaza cand se simt stresati sau se confrunta cu o problema grava.

Ganditi-va cum simtiti si cum reactionati dvs. Insiva in general, in astfel de situatii, si alegeti varianta care vi se potriveste cel mai bine cazului dvs. Notati pe foaia de raspuns cifra: Ma angajez in activitati suplimen-tare care pot contribui la rezolvarea problemei. Psoriazisul nu mai este aparut sa-mi formulez o strategie despre ce am de facut.

Las de-o parte alte activitati pt. Imi impun sa astept momentul potrivit pt. Ii intreb pe oamenii care au trecut prin experiente similare ce au facut in acea situatie. Caut ceva bun in ceea visit web page mi se intampla. Invat sa traiesc cu problema mea. Caut ajutorul lui Dumnezeu.

Sunt prost dispus si imi exteriorizez emotiile. Refuz sa cred ce s-a intamplat. Renunt la incercarea de a obtine ce vreau. Ma implic in munca sau in alte activitati pt a-mi abate gandul de la problema.

Psoriazisul nu mai este aparut concentrez eforturile spre a rezolva intr-un anumit fel problema.

Imi fac un plan despre cum sa reactionez. Ma concentrez asupra situatiei care imi da de furca si daca e nevoie las celelalte lucruri mai in voia lor.

Ma tin deoparte, nu http://switchonswitchoff.org/manifestrile-psoriazis-fotografie.php nimic, pana Psoriazisul nu mai este aparut situatia nu o permite. Incerc sa caut sugestii despre ce ar trebui sa fac. Incerc sa obtin suport moral de la prieteni sau de la rude. Incerc sa privesc lucrurile printr-o click at this page diferita, mai pozitiva.

Accept ca faptul sa petrecut si nu mai poate fi schimbat. Imi pun sperantele in Dumnezeu. Imi las sentimentele sa iasa la iveala. Imi spun ca nu s-a intamplat cu adevarat. Renunt sa mai lupt pt. Merg la filme, ma uit la TV pt a ma gandi mai Psoriazisul nu mai este aparut la problema. Prefer sa visez la alte lucruri. Ma feresc de a fi distras de alte ganduri sau activitati. Ma asigur ca nu inrautatesc lucrurile actionand prea curand. Ma gandesc bine la pasii pe care-i am de facut.

Fac ceea ce trebuie facut, pas cu pas. Vorbesc cu cineva pentru a afla mai multe despre situatia respectiva. Imi impartasesc sentimentele cuiva. Invat din lucrurile care mi se intampla. Ma obisnuiesc cu ideea ca faptul sa petrecut. Incerc sa regasesc linistea in religie. Ma simt foarte stresat si imi exprim sentimentele. Ma comport ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Consum alcool sau iau medicamente pt a ma gandi mai putin la problema. Actionez direct pt a solutiona problema.

Reduc efortul pe care obisnuiam sa il depun in rezolvarea problemelor. Ma straduiesc sa previn ca alte lucruri sa se suprapuna in eforturile mele de a trata cu problema. Ma feresc sa actionez prea repede.

Vorbesc cu cineva care poate face ceva concret legat de problema mea. Ma gandesc cum as putea sa ma descurc cel mai bine cu problema. Caut intelegere de la cineva. Accept ca realitate faptul care s-a petrecut. Incerc sa ma dezvolt ca persoana, ca urmare a acestei experiente. Ma rog la Dumnezeu mai mult ca de obicei. Ma obisnuiesc cu ideea ca nu pot sa ma descurc cu problema si abandonez incercarile.

Sunt deprimat si imi dau seama de asta. Imi spun mie insumi: Dorm mai mult ca de obicei. Subsemnata Stan Eleonora Crina, candidata la titlul de licen ta in psihologie declar ca lucrarea „Psoriazisul ca boala psihosomatica” imi apartine in intregime iar in alcatuirea ei nu am folosit alte lucrari in afara celor mentionate in lista bibliografica.

Termeni si conditii de utilizare Contact © SCRIGROUP Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta Creaza cont nou Termeni si conditii de utilizare Contact © SCRIGROUP Elementele intelective ale jocului in evolutia lor autogenetica.

Efectul CS asupra gradului de agresivitate la adolescenti. Aspecte teoretice Psoriazisul nu mai este aparut perceptia persoanei. Portofolul la modulul pedagogic - Psihologia educatiei.

Chestionar de investigare a experientei subiective a timpului - TEQ: CARS Scala De Evaluare Pentru Autism Scala contine 15 itemi respectiv: ANXIETATE   conform scalelor Cattell Anxiety Test.

Doriti adesea sa fiti in situtii care sa va stimuleze? Aveti frecvent nevoie de prieteni care sa va inveseleasca? De obicei nu va faceti griji? Va este greu sa acceptati un refuz?

Va opriti pentru a va gandi inainte de a face ceva? Daca promiteti ceva, va veti tine intotdeauna de cuvant, oricat v-ar fi de neplacut? Vi se schimba adesea dispozitia? In general, vorbiti si actionati repede fara a va opri sa reflectati asupra lucrurilor? Va simtiti vreodata pur si simplu nefericit fara motiv serios? Ati face aproape orice Psoriazisul nu mai este aparut sunteti pus la ambitie? Va simtiti vreodata intimidat cand doriti sa vorbiti cu o persoana de sex opus de care va simtiti atras?

Vi se intampla sa pierdeti din cand in cand stapanirea de sine si sa va infuriati? Actionati adeseori inspirati de moment? Va necajiti adesea Psoriazisul nu mai este aparut lucruri pe car nu trebuia sa le spuneti sau sa le faceti?

Preferati in general sa cititi in loc sa intalniti oameni noi? Va simtiti jignit cu usurinta? Va place sa iesiti des in oras? Vi se intampla sa aveti din cand in cand, ganduri sau idei care nu v-ar placea sa fie cunoscute de altii? Va simtiti uneori plin de voiciune, iar   alteori apatic? Preferati sa aveti prieteni putini dar alesi? Visati mult cu ochii deschisi?

Cand oamenii ridica tonul la dumneavoastra raspundeti si dvs in Psoriazisul nu mai este aparut mod? Aveti adesea sentimente de vinovatie? Considetati ca toate obisnuintele dvs sunt bune si de dorit? De obicei va puteti destinde si petrece foarte bine cand participati la o petrecere foarte vesela? Credeti despre dvs ca sunteti foarte sensibil? Cei din jur va considerafoarte vioi? Dupa ce ati facut un lucru important, vi se intampla frecvent sa plecati cu sentimentul ca ati fi putut sa il faceti mai bine?

Cand sunteti cu alti oameni, sunteti in majoritatea cazurilor tacut? Vi se intampla sa nu puteti dormi din cauza unor intrbari care va preocupa? Daca doriti sa va informati asupra unor probleme preferati sa aflati dintr-o carte in loc sa discutati despre acest lucru? Aveti vreodata palpitatii sau o greutate pe inima? Va place genul de munca in care trebuie sa fii atent? Aveti crize de tremuraturi si frisoane?

Ati declara intotdeauna la vama tot ce aveti chiar daca ati sti ca nu veti fi prins niciodata? Va displace sa fiti intr-o adunare societate in care oamenii Psoriazisul nu mai este aparut feste unul altuia? Sunteti o persoana iritabila? Va place sa faceti lucruri in Psoriazisul nu mai este aparut trebuie sa actionati repede? Va framantati in legatura cu anumite lucruri groaznice care s-ar putea intapla? Sunteti lent si lipsit de graba in felul dvs de a va misca?

Intarzaiati uneori la intalnire sau la serviciu? Aveti cosmaruri deseori visati urat? Va place atat de mult sa discutati incat intrati cu usurinta in vorba cu necunoscuti?

Psoriazisul nu mai este aparut junghiuri sau dureri? Daca n-ati fi majoritatea timpului printre oameni, v-ati considera nefericit? Va considerati o persoana nervoasa? Dintre toti oamenii pe care ii cunoasteti, sunt unii care categoric nu va plac? Considerati ca aveti suficienta incredere in dvs? Puteti fi cu usurinta jignit cand oamenii vagasesc defectele personale sau greselile in munca?

Va Psoriazisul nu mai este aparut greu sa va distrati la o petrecere insufletita? Sunteti framantat de sentimente de inferioritate? Va vine greu sa inviorati o petrecere plictisitoare? Vorbiti cateodata de lucruri despre care nu aveti informatii suficiente? Sunteti ingrijorat in legatura cu sanatatea dvs? Va place sa faceti farse altora?


Semnele care te ajuta sa recunosti psoriazisul. Vezi cateva imagini cu zonele corpului cele mai afectate Psoriazisul nu mai este aparut

Psoriazisul este o afectiune cronica autoimuna care accelereaza cresterea celulelor pielii si provoaca leziuni uscate, mancarimi, uneori chiar si dureroase sau umflaturi pe corpul dumneavoastra. Acestea pot fi confundate cu eczemele Psoriazisul nu mai este aparut dermatitele. Pentru a distinge psoriazisul de celelalte afectiuni ale pielii, este util si necesar sa stiti cum click to see more aparea psoriazisul.

Alte afectiuni ale pielii, cum ar fi psoriazisul, ar putea aparea pe corpul dumneavoastra, insa exista diferente de la diferite forme afectate pana la grosime chiar si culoare. Dermatita seboreica seboree — aceasta boala se poate http://switchonswitchoff.org/remedii-fotografii-populare-pentru-psoriazis.php cu un tip de psoriazis in placi.

Seboreea implica numai zonele pielii din jurul scalpului, fetei, pieptului, insa mai putin frecvent pe partea abdominala sau partea superioara a spatelui.

Matreata — seboreea aparuta la nivelul capului, numita si matreata Psoriazisul nu mai este aparut, produce solzi fini, unsurosi si este distribuit, in general, deasupra. Eczema — dermatita atopica sau eczema este mai frecventa decat http://switchonswitchoff.org/scara-in-psoriazis.php si sunt mai multe sanse de a fi diagnosticat de catre medicii de ingrijire medicala primara.

Eczema apare pe partea din spate a genunchiului sau in partea din fata a cotului. Dermatita atopica poate fi adusa si de iritantii externi, spre exemplu continue reading, alimentele sau chiar polenul. In plus, leziunile cutanate de eczema pot fi infectate si cu bacterii.

Astfel, prin comparatie, iritatiile, in general, nu declanseaza psoriazisul, iar leziunile acestei boli nu sunt de obicei predispuse la infectii secundare. Alte conditii mai grave care imita aspectul de aparitie a psoriazisului includ Mycosis fungoides o forma rara de limfom si Pitiriazis Rubra Pilaris o afectiune rara a pielii. Notiunile de baza ce implica diagnosticarea corecta a plus Canison psoriazis Exista cinci tipuri de psoriazis, desi mai multi oameni de stiinta au spus la un moment dat Psoriazisul nu mai este aparut este doar un singur tip.

De asemenea, este posibil ca un tip de psoriazis sa poata fi convertit de la un altul, acest lucru intamplandu-se din cauza unui declansator extern oprirea brusca de la un medicament. Acest tip este caracterizat de o zona dura, rosie.

Aceste zone sunt bine definite, fiind denumite placi, si incep de obicei cu o umflatura mica de culoare rosie. Placile pot ramane ca fiind zone separate, izolate sau se unesc pentru a forma o placa mai mare. Apar pe coate, genunchi, zona de jos a spatelui, desi ele pot aparea oriunde pe corp, inclusiv scalpul. Este rara aparitia pe Psoriazisul nu mai este aparut a psoriazisului in placi.

Placile pot dura luni sau ani si pot aparea si disparea fara Psoriazisul nu mai este aparut motiv anume. Psoriazisul gutat — este caracterizat de pete rosii sub forma unei lacrimi.

Apare cel mai frecvent la copii si adulti, petele se arata brusc, destul de des, dupa o infectie bacteriana sau virala, si apar de obicei pe membre. In timp ce unele cazuri de psoriazis gutat sunt severe, necesitand medicamentatie orala sau injectii, cazurile usoare se pot clarifica fara tratament. Poate incepe la fel ca psoriazisul in placi si poate proveni dintr-un declansator medical, cum ar fi varicela. Este caracterizat de umflaturi ridicatepline de puroi, pe piele.

Pustulele pot aparea in termen de cateva ore pe suprafata pielii, chiar si pe palme sau talpile picioarelor. Generalizat, psoriazisul pustular poate duce la febra, anemie sau alte conditii ce pun viata in pericol sau necesita spitalizare.

Oprirea brusca a unor medicamente steroizi poate declansa un episod acut de psoriazis pustular. Psoriazisul inversat — apare in http://switchonswitchoff.org/m-am-luptat-cu-psoriazis.php pielii, cum ar fi cele read article in zonele axilelor sau sub sani.

Senzatia de mancarime si de multe ori extrem de dureroasa poate fi fatala, fiind imperativ ca aceasta boala sa fie monitorizata indeaproape. In cazurile severe, este necesara spitalizarea, deoarece pielea isi pierde capacitatea de a regla temperatura corpului si alte functii. Psoriazisul eritrodermic se trateaza cu medicamente topice sau sistemice. In cele mai multe http://switchonswitchoff.org/pastile-eficiente-pentru-psoriazis-i-pre.php, simptomele de piele apar inainte de artrita si poate provoca uneori imflamarea mainilor, genunchilor sau a gleznei.

Desi medicul dumneavoastra v-ar putea recomanda diferite tipuri de medicamente eficiente pentru psoriazis, o serie de ingrediente naturale ar putea ajuta la calmarea simptomelor. Asigurati-va Psoriazisul nu mai este aparut discutati cu more info inainte de a incerca noi tratamente chiar daca va administrati ingrediente naturale, deoarece ele pot interactiona cu alte medicamente si pot irita pielea dumneavoastra sensibila.

Uleiul de arbore de ceai — derivat dintr-o planta originara din Australia, uleiul de arbore de ceai este folosit ca un agent antiinflamator, ce poate visit web page la tratamentul impotriva psoriazisului, ciupercilor unghiilor sau a acneei.

Este un antifungic puternic. Este recomandata amestecarea unei parti de ulei de arbore de ceai cu zece parti de ulei de masline si tamponat pe zonele afectate. Uleiul de masline — reprezinta un dublu antiinflamator pentru a calma pielea. Datorita continutului de acizi Psoriazisul nu mai este aparut vitamina E, uleiul de masline extravirgin devine o crema Psoriazisul nu mai este aparut pentru piele.

Pentru a usura simptomele psoriazisului, tamponati o cantitate mica de ulei de masline pe scalp, coate sau in orice loc aveti semnele bolii.

Acest lucru ajuta la inmuierea pielii moarte. Extractul de scoarta de pin — acest ingredient natural, scoarta Psoriazisul nu mai este aparut pin maritim francez, ajuta la imbunatatirea efector altor tratamente impotriva psoriazisului si reduce cantitatea de tratamente necesare mentinerii bolii sub control.

Scoarta de pin are, totodata, si proprietati antioxidante ce sunt benefice pentru tratarea acneei sau pentru incetinerea semnelor de imbatranire. Trebuie discutat cu medicul pentru a adauga scoarta de pin pentru rutina de frumusete. Uleiul de nuca de cocos — uleiul de cocos este un trend in industria frumusetii, deoarece nu numai ca hidrateaza pielea uscata sau parul, insa este benefic si impotriva psoriazisului.

Tamponati o cantitate mica pe pielea dumneavoastra in acelasi mod in care aplicati pe corp o crema hidratanta. Psoriazisul nu mai este aparut fi utilizat ca un tratament pentru scalp. Fulgii de ovaz — acestia ajuta la Psoriazisul nu mai este aparut mancarimilor sau a rosetii asociate cu pielea uscata si psoriazis.

Otetul de mere — daca Luizy Hey psoriazis folosit in mod corespunzator, otetul de mere este un remediu antimancarime. Cu toate acestea, daca il lasati pe piele mai mult timp, pielea se va usca, cauzand iritatii si mai mari. Aloe Vera — utilizarile sale pentru diferite probleme, printre care arsuri ale pielii, taieturi, zgarieturi, sunt benefice.

Aplicati de doua pana la trei ori pe zi aloe vera si pielea se va inmuia, reducand si aparitia psoriazisului. Bicarbonatul de sodiu — acest ingredient nu este benefic doar pentru gatit sau curatenie. Psoriazisul nu mai este aparut fi folosit si in rutina de frumusete, de la albirea dintilor pana la reducerea pielii Psoriazisul nu mai este aparut. Proprietatile sale antifungice fac ca bicarbonatul de sodiu sa linisteasca mancarimile asociate psoriazisului.

Se prepara o compozitie Psoriazisul nu mai este aparut lingurita de bicarbonat de sodiu cu o cantitate mica de apa pentru a face o pasta si se aplica pe zonele afectate. Nu este inca evident de ce uneori tratamentul impotriva psoriazisului nu mai da randament, insa s-au gasit cateva explicatii posibile, astfel: Chiar daca tratamentul impotriva psoriazisului nu mai functioneaza, aveti alte optiuni, insa trebuie sa mergeti la Psoriazisul nu mai este aparut dermatolog pentru a va prescrie alte medicamente.

De asemenea, unele persoane raspund mai bine decat altele la unele medicamente si este imposibil sa se stie care medicamente vor fi bune pentru dumneavoastra. Trebuie sa fiti atenti si la informatiile cu privire la orice retragere de pe piata sau efectele secundare ale Psoriazisul nu mai este aparut tratamente impotriva psoriazisului.

Noile Psoriazisul nu mai este aparut au scos la iveala faptul ca, indiferent de severitate, de multe ori pacientii cu acest tip de afectiune se confrunta cu un risc crescut de depresie. Riscul acesta poate fi condus mai mult de preocuparile legate de aspectul fizic decat starea actuala a pielii.

Persoanele cu psoriazis lupta, de multe ori, cu alte probleme grave de sanatate, inclusiv obezitatea, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat si, in cele din urma, cu boli de inima sau accidente vasculare cerebrale. Insa, desi in imposibilitatea de a determina care afectiune a aparut prima, echipa de cercetare a ajuns la concluzia ca psoriazisul este asociat in mod semnificativ cu cei care au suferit o depresie majora.

S-au gasit si cateva modalitati de a invinge depresia atunci cand suferiti de psoriazis. Deoarece psoriazisul este o afectiune cronica ce necesita tratament pe termen mai lung, trebuie sa mentineti un rol activ in ingrijirea dumneavoastra si sa va asigurati ca tratamentul pentru psoriazis este un real succes si asa va ramane.

Generalitati Pentru cei mai multi intre noi vara este sezonul relaxarii, in care ne bucuram de zilele cu soare, de piscina, de mare si plaja. Pacientii cu psoriazis se confrunta insa cu o dilema ce nu le permite sa astepte cu incantare sezonul cald: Generalitati Psoriazisul este o afectiune cutanata cronica care se caracterizeaza prin eruptii de placi eritemato-scumoase pete rosii acoperite de scuame.

Aceste eruptii apar frecvent pe fata anterioara a genunchiului, in coate, la nivelul pliurilor cutanate Generalitati Care este relatia dintre psoriazis si artrita psoriazica? Doar asemanarea denumirilor sau exista si alte elemente comune, elemente care influenteaza prognosticul si evolutia pacientilor, elemente care fac ca aceste boli sa apara atat de frecvent Comunica direct cu medicul specialist.

Afla sfatul medicului pentru problema ta! Ai nevoie rapida de parerea unui medic specialist pentru interpretarea analizelor tale? Carbohidrati, proteine si grasimi Calculator metabolism Calculator calorii Raport talie - sold. Indicati pe manechin zona care prezinta probleme medicale si selectati simptomele jet castor care http://switchonswitchoff.org/ce-psoriazis-yandex.php manifestati.

Afla semnificatia valorilor din buletinul de analize. Recoltarea produselor biologice pentru analize 10 teste medicale care iti pot salva viata Analiza biochimica a sangelui.

Click the following article si simptome Selecteaza simptomele din lista. Termeni medicali Termeni medicali explicati pe intelesul pacientilor. Medicamente Afla indicatiile si contraindicatiile medicamentelor.

Plante medicinale Principalele beneficii si intrebuintari ale plantelor. Cauta clinicile sau cabinetele medicale inregistrate pe Check this out. Descopera care este cea mai apropiata clinica in care te learn more here trata.

Remedii pe o femeie care suferă de de vin si struguri Remedii pentru afectiuni hepatice Remedii pentru intreaga familie Remedii pentru oase si articulatii Remedii learn more here un par sanatos.

Participa si tu la discutiile de pe grupurile SfatulMedicului. Opiniile avizate ale medicilor, sfaturile si orice alte informatii despre sanatate disponibile pe www.

Ele nu pot substitui consultul medical direct si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale. Va sfatuim, ca pe langa www. Cuprins articol Salveaza articolul pentru mai tarziu Poti accesa Psoriazisul nu mai este aparut oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.

Sterge articolul Elimina articolul din lista celor salvate. Tipuri de psoriazis Just click for source. Ingrediente naturale care ajuta Psoriazisul nu mai este aparut calmarea simptomelor Sus. Cum puteti invinge depresia Sus. Articole recomandate 6 trucuri pentru ingrijirea pielii cu psoriazis in timpul iernii Ce este psoriazisul sever?

Aparatul dentar mobil Psoriazis - o noua optiune terapeutica Uleiuri benefice pentru fiecare tip de par Psoriazisul - Generalitati Aceste plante te ajută să ai un somn bun în nopțile caniculare! Dietele care îți întăresc oasele Leacuri pentru cârceii apăruți noaptea În a găsit un bebeluș aruncat la gunoi. Nimeni n-a aflat atunci cine Sunt însărcinată cu copilul cumnatului meu, iar Psoriazisul nu mai este aparut meu mă susține!

Mercur e retrograd în august! Care sunt zodiile afectate! Fiica Marinei Scupra nu a venit la imormantarea mamei sale. Citeste pe aceeasi tema Influentarea sarcinii prin expunerea accidentala la substante toxice Malaria Terapia Mayr - sau tehnica de intinerire a corpului, mintii si spiritului Hepatita virala cronica cu virus C - tratament, efecte adverse Principalele afectiuni induse de stres.

Articole recomandate Ne putem proteja de actiunea nociva a radicalilor liberi? Indigestia si intolerantele alimentare la copii: Vezi recomandarile noastre Clinici, Medici si Servicii specializate. Salveaza articolul pentru mai tarziu Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.

Kinetoterapie, Homeopatie, Endocrinologie, Ecografie, Dermatologie. BucurestiClinica Panduri: Alba IuliaStr. Vasile Goldis intrarea din Vasile Goldis,intersectia cu strada Gladiolelor. Chirurgie plastica microchirurgie reconstructiva, Recuperare medicala, Psihoterapie, Medicina alternativa, Kinetoterapie.

Mircea Eliade 36, sector 1, Bucuresti. Comana 3A, Sector Psoriazisul nu mai este aparut. Dermavital - Biorezonanta Centru German. Homeopatie, Dermatologie, Medicina alternativa, Kinetoterapie. Vitan 28, Bucuresti-Sector 3, Bucuresti,București Chirurgie laser cu Eufoton Aton. Chirurgie laser cu Eufoton Aton, o tehnică revoluţionară in chirurgia estetica si cel mai Psoriazisul nu mai este aparut laser care încorporează tehnologia fracţ.

Log In Cont nou. Obtine informatii medicale de la un medic specialist! Poti cere o a doua opinie asupra unui diagnostic Afli pasii pe care trebuie sa ii urmezi in investigarea unei probleme de sanatate Te informezi asupra administrarii corecte a tratamentului medicamentos pe care il urmezi Primesti sfaturi utile pentru prevenirea afectiunilor si mentinerea unei bune stari de sanatate.

Comunica cu medicul Comunica direct cu medicul specialist. Interpretare Analize Ai nevoie rapida de parerea unui medic specialist pentru interpretarea analizelor tale? Calculatoare de evaluare a sanatatii Foloseste unul dintre calculatoarele noastre pentru a verifica starea de sanatate!

Carbohidrati, proteine si grasimi Calculator metabolism Calculator calorii Raport talie - sold Mai multe Manechin autoevaluare Indicati pe manechin zona care prezinta probleme medicale si selectati simptomele pe care le manifestati. Interpretare Psoriazisul nu mai este aparut buletin analize Afla semnificatia valorilor din buletinul de analize Interpretare analize Recoltarea produselor biologice pentru analize 10 teste medicale care iti pot salva viata Analiza biochimica a sangelui Mai multe Afectiuni Diabet Boli cardiovasculare Raceala si gripa Alergiile alimentare Cancer Candida Cataracta Osteoporoza Depresia ADHD Dureri de spate Hipertensiunea Hepatita HIV Otita Migrena.

Dictionare Semne si simptome Selecteaza simptomele din lista Termeni medicali Termeni medicali explicati pe intelesul pacientilor Medicamente Afla indicatiile si contraindicatiile medicamentelor Plante medicinale Principalele beneficii si intrebuintari ale plantelor. Specialitati medicale Alergologie-imunologie Cardiologie Chirurgie plastica Dermatologie-Estetica Diete-Nutritie Gastroenterologie Ginecologie Medicina interna Neurologie Oftalmologie Oncologie ORL Ortopedie Pediatrie.

Cauta medici in functie de specializare Psoriazisul nu mai este aparut Ginecologie Cardiologie ORL Chirurgie plastica Dermato venerologie Pediatrie Pneumoftiziologie Nutritie Reumatologie Stomatologie Urologie. Medici din comunitate Intreaba medicul in cadrul grupurilor de discutii. Alege locatia si specialitatea de care ai nevoie si noi te ajutam sa gasesti specialistii. Clinici medicale Cauta clinicile sau cabinetele medicale inregistrate pe SfatulMedicului. Cauta o clinica medicala in orasul tau Descopera Psoriazisul nu mai este aparut este cea mai apropiata clinica in care te poti trata Clinici Medicale.

Retete dietetice Gastrita Pancreatita Ulcer Duodenita Dislipidemie Constipatie Diaree Varsaturi Hepatita Ciroza hepatica Insuficienta renala Insuficienta cardiaca Afectiuni ale colecistului Urticarie. Remedii naturiste Remedii pe baza de vin si struguri Remedii pentru afectiuni hepatice Remedii pentru intreaga familie Remedii pentru oase si articulatii Remedii pentru un par sanatos Mai multe Accidentul vascular cerebral Afectiuni ale sanilor Afectiuni respiratorii la copii Afectiunile pielii la copii Afectiunile prostatei Alcoolul Boli cu transmitere sexuala Boli genitale feminine Cancerul Candidoza si alte infectii micotice Cefaleea si migrena Ciclul menstrual Colici si alte tulburari digestive Constipatia si diareea copilului Cresterea si dezvoltarea copiilor Dantura copiilor Hepatite virale Hernia de disc si lombosciatica HPV si cancerul de col uterin Incontinenta urinara Infectiile urinare la copii Infertilitate feminina Inferitlitate masculina Insomnia si alte tulburari de somn.

Clinici si cabinete Firme medicale Servicii medicale Produse medicale Teste medicale Prim ajutor Stiri medicale Sanatatea copilului. Despre noi Intrebari frecvente Publicitate pe site Termeni si conditii Contact SiteMap Opiniile avizate ale medicilor, sfaturile si orice alte informatii despre sanatate disponibile pe www. Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.


Este adevarat ca faci psoriazis pe fond nervos?

Related queries:
- cuie psoriazis remedii populare de tratament
Psoriazisul nu este in prezent o boala curabila. mai reci. Psoriazisul este regasit in toata lumea, mi-a aparut in urma unui soc emotional.
- unguent pentru psoriazis scalp
Psoriazisul este mai frecvent in Psoriazisul nu este contagios si poate , Acum cativa ani mi-a aparut in talpa o mancarime dupa care a inceput ca talpa.
- artrita psoriazică Bad
Psoriazisul debutează de regulă în jurul vârstei de de ani. A trecut un an si vad ca nu a mai aparut. Acesta este articoul.
- antecedente de pacient psoriazis
Psoriazisul este mai frecvent in Psoriazisul nu este contagios si poate , Acum cativa ani mi-a aparut in talpa o mancarime dupa care a inceput ca talpa.
- gravidă cu psoriazis
Psoriazisul debutează de regulă în jurul vârstei de de ani. A trecut un an si vad ca nu a mai aparut. Acesta este articoul.
- Sitemap